CNIV 2010

Calculatorul: mijloc de formare a unei noi viziuni


Calculatorul: mijloc de formare a unei noi viziuni asupra educaţiei, cercetării şi inovării

A R G U M E N T E | P R O I E C T E | A C Ţ I U N I

CALCULATORUL vs. PROCESUL ÎNVĂŢĂRII, CUNOAŞTEREA şi EDUCATORUL

"LUMEA CONTEMPORANĂ este marcată de o evoluţie rapidă şi greu previzibilă din toate punctele de vedere (economic, politic, social, ştiinţific). Această evoluţie marchează toate regiunile globului şi toate sferele vieţii sociale. Are un caracter imperativ, pluridisciplinar, cu conexiuni puternice şi numeroase. În faţa acestor demersuri epistemologice, oamenii tentaţi să folosească abordări unidisciplinare şi nu pluridisciplinare sau transdisciplinare sunt dezorientaţi şi depăşiţi de situaţie.
Pentru a forma noile generaţii astfel încât să fie capabile să facă faţă problematicii lumii contemporane, sunt necesare acele schimbări în paradigma învăţării care favorizează trecerea de la învăţărea disciplinară, atomizată, la cea orientată către dezvoltarea unui nou mod de gândire, integrator, ancorat în actualitatea socioculturală complexă, autonom, creativ, deschis.
Procesul învăţării transcende educaţia formală şi depinde de interacţiuni realizate cu o multitudine de surse externe situate în zona proximei dezvoltări individuale şi în orizontul motivaţional personal. OMUL şi LUMEA interacţionează continuu, realitatea este văzută din perspective multiple, informaţia ne parvine prin diverse canale, astfel încât, pentru a avea un răspuns adecvat, CUNOŞTINŢELE noi trebuie produse, şi nu reproduse. ÎNVĂŢAREA este individualizată, iar dezvoltarea în plan cognitiv şi afectiv nu poate face abstracţie de contextul cultural, social, tehnologic.
Acestea sunt motive serioase pentru care şcoala secolului 21 ar trebui să se deschidă spre activităţi care să permită o educaţie de factură nouă, mai adecvată realităţilor contemporane. Una dintre cele mai bine instrumentate modălităţi de abordare a învăţării în mod integrator şi diferenţiat este utilizarea calculatorului în sala de clasă.
CALCULATORUL incită la permanentă reconfigurare a imaginii pe care o avem despre domeniile cunoaşterii prin accesarea de surse diverse de informaţii şi ne oferă un alt mod de a cunoaşte şi de a produce CUNOAŞTEREA.
EDUCATORUL nu mai dirijează şi nu mai controlează informaţiile care intră în lumea elevilor. El ar trebui să faciliteze înţelegerea lumii externe, corespondenţele subiective între lumea externă şi lumea internă, iar calculatorul îi poate fi de mare ajutor în demersul său de la o instruire uniformă, pentru toţi elevii la fel şi una individualizată, fiecăruia după potenţialul biopsihologic şi nevoi.
Schimbarea de paradigmă a învăţării şi anume trecerea de la achiziţii de cunoştinţe la dezvoltarea de competenţe, valori şi atitudini impune focalizarea instruirii pe activităţi dominante de participare activă şi voluntară a elevilor după nevoile, interesele şi profilurile lor de învăţare. Diferenţierea instruirii şi contextualizarea acesteia are un suport deosebit de util în utilizarea calculatorului la clasă."

Ref.:

Mihaela Ilie, Radu Jugureanu, Otilia Ştefania Păcurari, Olimpius Istrate, Emil Dragomirescu, Dana Vlădoiu, Manual de instruire a profesorilor pentru utilizarea platformelor de eLearning, Editura LITERA Internaţional, Bucureşti, 2008

Abordarea sistemică a instruirii şi strategia didactică

"Educaţia asistată de computer permite abordarea sistemică a instruirii, o nouă viziune pe care psiho-pedagogia o teoretizează în ultimii ani, dar care devine operativă în momentul în care strategia didactică se împleteşte cu tehnologiile multimedia. Astfel, dacă în instruirea gândită ca sistem se pot determina: scopul sistemului (obiectivele instruirii), procesele prin care este atins scopul (tipul de activităţi, situaţii de învăţare, la care trebuie să participe elevii pentru a atinge obiectivele fixate) şi rezultatele la care se doreşte să se ajungă (traduse în categorii de achiziţii efective ale elevilor), proiectarea softului educaţional permite chiar acoperirea principalelor elemente constitutive ale sistemului, contribuind la optimizarea procesului de învăţare."

Radu Jugureanu şi Delia Oprea

"Dincolo de teoriile psiho-pedagogice, instruirea asistată de computer schimbă atitudinea elevului, dar şi a profesorului faţă de învăţare, elevul devine centrul demersului de învăţare, rolul lui este activ pentru că el îşi construieşte cunoaşterea, profesorul mijloceşte învăţarea completând experienţa sa personală cu ceea ce îi oferă platforma de e-learning şi softurile educaţionale incluse."

Radu Jugureanu şi Delia Oprea

Educaţia şi Învăţarea înseamnă spectacol

"Asocierea educaţiei cu ideea de spectacol are în vedere şi bucuria care trebuie să le însoţească pe amândouă" acad. prof. Solomon Marcus

Educaţia în spectacol: "Educaţia înseamnă spectacol. Asocierea educaţiei cu ideea de spectacol are multiple surse şi motivaţii, dar prima pe care o aducem în atenţie este aceea a stării de bucurie sirituală, de sărbătoare uneori, care însoţeşte, aduce în aceeaşi albie, educaţia şi spectacolul, în varianta lor reuşită. Spectacolul educaţiei nu se desfăşoară pe o singură scenă iar personajele nu sunt numai profesorii şi elevii. Roluri importante revin familiilor elevilor, cei cu care elevul interacţionează acasă şi care au de îndeplinit un rol şi în ceea ce priveşte comportamentul elevului la şcoală. Vin apoi numeroasele personaje anonime, uneori colective, cu care elevul se întâlneşte în stradă, cele de la televiziune, de pe Internet. ... Masca este tot timpul prezentă şi ea constituie una din provocările cele mai subtile, mai pline de capcane, ale educaţiei." Solomon Marcus

Învăţarea este un spectacol: "Învăţarea oferă un spectacol grandios, cu scenarii, personaje, roluri, măşti şi conflicte. În această carte, ne preocupă cu deosebire scenariul relaţiei dintre profesor şi elev, deocamdată de natură predominant imperativă. Argumentăm necesitatea ca imperativul să cedeze locul interogativului. ... Elementul istoric, povestea, naraţiunea au o funcţie explicativă în manualul şcolar. Absenţa lor, în special din manualele de matematică, fizică, chimie, biologie, informatică, face dificilă înţelegerea şi reduce atractivitatea celor prezentate. ... Fiecare oră de clasă are un potenţial spectacular care trebuie valorificat. Fiecare operă, fiecare concept, fiecare personalitate, fiecare problemă au acest potenţial spectacular. Scenariul orelor de clasă trebuie schimbat. Esenţialul: să asimilezi moduri de gândire cât mai variate. ... Elevul trebuie să fie învăţat şi stimulat să înventeze ... Învăţare adevarată nu există fără bucurie." Solomon Marcus

Profesorul este un actor: "Profesorul este un actor, învăţarea este un spectacol. Ea se foloseşte de scenarii alternative, care ne plasează într-un univers de ficţiune, cu personaje, roluri, conflicte, măşti, indicaţii de regie, elemente de surpriză, situaţii paradoxale, încercări, bănuieli, îndoieli, greşeli, eşecuri, momente de descurajare, altele de încredere şi speranţă. Elementul ludic, esenţial în învăţare, întregeşte natura ei spectaculară. Succesul acestui spectacol, în care suntem deopotrivă interpreţi şi spectatori, depinde de bucuria, inteligenţa şi pasiunea pe care le investimin în el. Cred ca nu există decât o singură învăţare autentică, aceea care se face în stare de bucurie. Atâta vreme cât aceste două acte (actul imperativ al profesorului şi momentul de bucurie al elevului), nu fac joncţiunea, totul este sortit eşecului." Solomon Marcus

Ştiinţa în spectacol: "Pretutindeni avem de a face cu un spectacol şi trebuie să valorificăm această dimensiune spectaculară. Traian Lalescu pune în scenă un spectacol cu toate regulile lui având ca personaje: un filozof; un inginer; un profesor; un cetăţean curios. ... Cuvântul "teoremă", care denumeşte cărămida matematicii, are o etimologie în greaca veche şi care ănseamnă “spectacol’. Procesul de configurare a unei teoreme este un spectacol" Solomon Marcus

Ref.:
Lavinia Spandonide (Ed.), Educaţia în spectacol. Protagonist: Solomon Marcus, Premiul "Lykeion" al Alianţei Colegiilor Centenare, Spandugino Publishing House, Bucureşti, 2010 (ISBN: 973-88796-4-5)