CNIV 2014

Informatica la Universitatea din Bucureşti: 1960-1974-2004-2014


BUCUREŞTI, 19 APRILIE 2014, CNIV România
Conf. dr. Marin Vlada, Universitatea din Bucureşti

Articolul original: www.unibuc.ro/prof/vlada_m (pdf) | http://mvlada.blogspot.ro (html)| Public (Prezi)


Articolul reflectă numai punctul de vedere al autorului şi opiniile sale reflectă eventuala utilizare a informaţiilor pe care le conţine. Reproducerea integrală sau parţială, multiplicarea prin orice mijloace și sub orice formă, transpunerea în format electronic, punerea la dispoziţia publică, inclusiv prin Internet sau prin reţele de calculatoare, stocarea permanentă sau temporară pe dispozitive sau sisteme cu posibilitatea recuperării informaţiilor, cu scop comercial sau gratuit, precum și alte fapte similare săvârșite fără permisiunea deţinătorului copyrightului reprezintă o încălcare a legislaţiei cu privire la protecţia proprietăţii intelectuale și se pedepsesc penal și/sau civil în conformitate cu legile în vigoare.
                                                                                                      © MARIN VLADA, UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI

prezentare prezi

Motto: "Informatica restabileşte nu numai unitatea matematicilor pure şi a celor aplicate, a tehnicii concrete şi a matematicilor abstracte, dar şi cea a ştiinţelor naturii, ale omului şi ale societăţii. Reabilitează conceptele de abstract şi de formal şi împacă arta cu ştiinţa, nu numai în sufletul omului de ştiinţă, unde erau întotdeauna împăcate, ci şi în filosofarea lor." Grigore C. Moisil (1906-1973), academician, profesor la Facultatea de Matematică din Bucureşti, Computer Pioneer Award of IEEE Computer Society (IEEE – 1996, "For the development of polyvalent logic switching circuits, the Romanian School of Computing, and support of the first Romanian computers."), părintele informaticii româneşti.
 
About Grigore C. Moisil: “In 1950, Moisil was the key figure in promoting computer science and cybernetics in Romanian academic, university, and high school circles. This was at a time when Romania was heavily influenced by Soviet political dominance. At that time, the official Philosophical Dictionary, translated from Russian and published in 1953, still described cybernetics as a "reactionary bourgeois science directed against working class." Despite this, he used his scientific authority to personally encourage Romanian scientists to build the first computers that appeared in 1957 and 1961”, http://www.computer.org/portal/web/awards/moisil.

Despre Informatică la Facultatea de Matematică şi Informatică

Motto: Dacă Matematica nu ar fi fost, “nimic nu ar fi fost”: nici zero şi nici fizica, chimia sau arhitectura, nici roata şi nici calculatorul, nici tiparul şi nici telefonul, nici Informatica şi nici Cibernetica. Dar, faţă de toate aceste entităţi materiale inventate de om, Matematica îl ajută pe om să gândească toată viaţa, să creeze şi să-şi imagineze, să iubească natura şi pe semenii săi, să fie emotiv şi curajos, să fie consecvent şi ordonat, să viseze şi să fie fericit. (M.V. 31 ianuarie 2010)

Astăzi, Informatica face parte din categoria ştiinţelor exacte, alături de Matematică, Fizică şi Chimie. Actuala Facultate de Matematică şi Informatică (FMI) a Universităţii din Bucureşti este continuatoarea secţiei de Matematică din cadrul Facultăţii de Ştiinţe (de la înfiinţare în anul 1863). După reforma învăţământului din anul 1948 apare Facultatea de Matematică şi Fizică, iar în anul 1962 aceasta se separă, înfiinţându-se Facultatea de Matematică-Mecanică. Denumirea de Facultate de Matematică apare în anul 1974, iar în anul 2002 se aprobă de către Senatul Universităţii denumirea actuală Facultatea de Matematică şi Informatică (FMI) [1].
 Încă de la înfiinţarea Universităţii din Bucureşti, în anul 1864 (în anul 2014 s-au aniversat 150 de ani de la înfiinţare - http://150.unibuc.ro/), Matematica a funcţionat ca secţie în cadrul Facultăţii de Ştiinţe. Informatica s-a studiat încă din anul 1960, când a apărut ca specializare, secţia "Maşini de calcul", urmănd ca din anul 1974 să fie concurs de admitere pentru specializarea Informatică.

  • Perioada 1950-1960 – După anul 1949, la Facultatea de Matematică şi Fizică (succesoare a Facultăţii de Ştiinţe fondată în anul 1863), s-a format Şcoala de „Teoria algebrică a mecanismelor automate” de către GRIGORE C. MOISIL (1906-1973).

    Gr. C. Moisil şi Al. Myller la Iaşi

    Alături de rusul Victor Ivanovich Shestakov (1907 – 1987) şi americanul Claude Shannon (1916-2001) (IEEE Medal of Honor -1966, Claude E. Shannon a introdus utilizarea algebrei booleană în analiza şi proiectarea circuitelor cu comutaţie, 1937) [2], poate fi considerat fondatorul acestei teorii, care are la bază utilizarea algebrelor Boole în studiul automatelor ("The trivalent Lukasziewiczian algebras applied to the logic of switching circuits"). În anul 1942, profesorul Grigore C. Moisil s-a transferat de la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi, la Facultatea de Ştiinţe a Universităţii din Bucureşti, ca angajat la noua Catedră de Algebră şi Logică.




    Fig.1.Grigore C. Moisil


    Fig. 2. 1981: carte poştală – 75 de ani de la naşterea acad. Grigore C. Moisil

    Grigore C. Moisil a fondat o şcoală de logică matematică şi a pus bazele informaticii româneşti. Pionier al informaticii în România, animator în utilizarea primelor calculatoare electronice în România, iniţiatorul perfecţionării profesorilor şi specialiştilor în domeniul utilizării calculatoarelor, primul român care a primit (post-mortem) Computer Pioneer Award of IEEE Computer Society (IEEE (www.ieee.org , http://www.computer.org/portal/web/awards/moisil) – 1996 [3, 4], The algebraic theory of switching circuits, Pergamon Press, Oxford, New York, 1969, ISBN 0-08-010148-8) [4]. Savant de renume mondial, academician, matematician şi profesor la Facultatea de Matematică, Universitatea din Bucureşti, deschizător de drumuri cu contribuţii inovatoare în matematică, informatică, automatică şi cibernetică. Deosebit de valoroase sunt contribuţiile aduse de Grigore C. Moisil în domeniul teoriei algebrice a mecanismelor automate. A elaborat metode noi de analiză şi sinteză a automatelor finite, precum şi o teorie structurală a acestora. A introdus algebre numite de el lukasiewicziene trivalente şi polivalente şi le-a întrebuinţat în logică şi în studiul circuitelor de comutaţie [6].


    Prof. univ. dr. Leon Livovschi
    Leon Livovschi

    La îndemnul lui Grigore C. Moisil, LEON LIVOVSCHI (1921-2012) foloseşte în premieră Logica matematică (algebre Boole) pentru analiza şi sinteza automatelor discrete (circuite automate cu contacte şi relee). “Leon Livovschi a utilizat primul, pe plan mondial, calculul implicaţiilor la proiectarea circuitelor automate cu contacte şi relee (1952) şi este autorul unor metode de reprezentare prin grafuri a evoluţiei automatelor secvenţiale, elaborând, în acest sens, şi algoritmi de analiză şi sinteză a automatelor secvenţiale. Studiul automatelor discrete s-a făcut iniţial prin utilizarea logicii matematice clasice. Gr. C. Moisil a extins acest instrument matematic, utilizând imaginarele lui Galois (1954), studiind, de asemenea, pe lângă elementele de tip releu bipoziţional şi elemente de tip ventil (diode), ca şi relee cu elemente intermediare, criotroni, etc." [7].
    Pentru detalii a se vedea: Solomon Marcus, Prefaţă la GRIGORE C. MOISIL, Opera matematică, Vol. I Editura Academiei, Bucureşti, 1976 - SSMR Filiala Alexandria, Revista Raliul Centenarelor, Nr. 1, ianuarie 2006 , http://rc.ssmalex.ro/volume/rc_1_2006/nr1/1pag006-010.pdf (pdf)

  • Perioada 1960-1973 - În anul 1960, la iniţiativa profesorului Grigore C. Moisil s-a fondat secţia „Maşini de calcul” pe care au absolvit-o mai multe generaţii. În februarie 1962, prin eforturile profesorului Grigore C. Moisil sprijinit de profesorii de la Facultatea de Matematică şi Fizică, s-a înfiinţat „Centrul de Calcul al Universităţii din Bucureşti” (CCUB), care în anul 1969 a fost dotat cu un sistem de calcul american IBM 360/30 (iniţial calculatorul IBM 360 a fost în expoziţie la Bucureşti, după care a fost cumpărat de la filiala IBM din Viena; suma platită fiind de 658.000 $, deoarece era embargou pentru ţările socialiste, iar pentru ţările capitaliste costa 250.000 $ - informaţii confirmate de prof. univ. dr. Ion Văduva şi prof. univ. dr. Ioan Roşca) şi care a fost utilizat pentru formarea multor generaţii de informaticieni, contribuind la programul de informatizare din România.

    Copertă "Raliul centenarelor" Alexandria

    În octombrie 1965 Grigore C. Moisil devine şeful catedrei de Maşini de Calcul de la Facultatea de Matematică şi Mecanică unde predă Capitole Speciale de Maşini de Calcul şi Teoria Programării. În perioada 1970-1992, director tehnic al CCUB a fost prof. univ. dr. Ion Văduva, cadru didactic al Facultăţii de Matematică. Profesorul Ion Văduva are contributii importante in dezvoltarea informaticii din Romania, fiind un militant activ în promovarea implementării diverselor proiecte şi programe privind informatica. A promovat studierea diverselor discipline ale informaticii ce erau importante pe plan internaţional. În domeniul cercetării a elaborat şi coordonat foarte multe contracte de informatică aplicată. Din păcate, aproape după 30 de ani, acest Centru de Calcul nu mai există din anul 1992.

    Fig.3. Grigore C. Moisil în sala calculatorului IBM 360 de la CCUB (arhiva TVR)

    În imaginea de mai sus (din arhiva TVR cultural; în sala calculatorului IBM 360 aflat în clădirea din str. Ştefan Furtună, unde se afla CCUB-Centrul de Calcul al Universităţii din Bucureşti) de la stânga la dreapta: Maria Lovin, Constantin Popovici, Popoviciu Nicolae, Petre Preoteasa, Stelian Niculescu, acad. Grigore C. Moisil) [8].
    În anul 1975, la Centrul de Calcul al Universităţii din Bucureşti a fost proiectat şi implementat limbajul de programare PUBL (Programming Language-University of Bucharest), un nou limbaj de programare scris într-o versiune pentru calculatorul IBM 360, şi altă versiune pentru calculatorul românesc Felix 256. În vara anul 1975, sub coordonarea prof. Adrian Atanasiu, un grup de studenţi (Ivănescu Octav-Gabriel, Drăghicescu P. Mircea, Popescu N. Gabriel, Radoslovescu V. Ion, Szilagy I. Ladislau, Vlada C. Marin - absolvenţi în anul 1978 [5]) de la secţia de Informatică au realizat practică productivă la implementarea acestui nou limbaj de programare. De asemenea, în acea perioadă, profesorul SOLOMON MARCUS (n. 1925) a fost un permanent animator în rândul studenţilor şi al specialiştilor, pentru promovarea şi răspândirea matematicii şi informaticii în cele mai diferite domenii: literatură, istorie, arheologie, economie, muzică, cinematografie etc. În discursul de recepţie de la Academia Română, susţinut Joi 27 martie 2008, intitulat "Singurătatea Matematicianului" acad. prof. dr. Solomon Marcus îşi aminteşte despre Grigore C. Moisil - întemeietorul informaticii româneşti, "Pentru Moisil, Matematica a fost mai mult decât un domeniu de cercetare. A fost un mod de a vedea lumea, de a-şi trăi viaţa. Avea capacitatea de a injecta gândire matematică în orice fenomen pe care îl observa." [8]. Cartea lui Solomon Marcus “Gramatici şi automate finite” din anul 1964 “este una dintre primele din lume în teoria limbajelor formale, baza teoretică în studiul limbajelor de programare." spune acad. prof. dr. Marius Iosifescu [9]. "Existenţa unor calculatoare digitale a condus şi la cercetări în domeniul programării. De menţionat lucrarea "Gramatici şi automate finite" (1964) a academicianului Solomon Marcus (m.c. al Academiei Române 1993, academician 2001), distinsă cu premiul "Timotei Cipariu" al Academiei Române" [7]. În acea perioadă, de exemplu, promoţiile 1967 si 1970 au absolvit următoarele secţii (grupe), printre care era şi secţia “Maşini de calcul”: 501 – Analiză Matematică, 502 – Algebră, 503 – Geometrie, 504 – Ecuaţii, 505 – Probabilităţi, 506 – Maşini de calcul, 507 – Mecanica fluidelor, 508 – Elasticitate, 509 – Astronomie [10]. Unii dintre absolvenţii secţiei “Maşini de calcul” au ajuns cadre didactice la Facultatea de Matematică: 1967-Georgescu Horia, 1970-Atanasiu Adrian, Bâscă Octavian, Cherciu Mihail, Perjeriu Emil, Popescu N. Ileana, Roşca Gh. Ioan, State Luminiţa, Ţăndăreanu Nicolae. 

  • Perioada 1974-2004 - Ca urmare a programului de informatizare la nivel naţional, în perioada 1970/1971 s-au înfiinţat la Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timişoara, secţii de Informatică (profil matematică), secţii de Calculatoare şi automatică (profil ingineresc), respectiv secţii de Informatică economică (profil economic).

    Promoţia 1978 Informatică, martoră la fondarea informaticii româneşti.
    La Facultatea de Matematică a Universităţii din Bucureşti, în toamna anului 1974, 115 studenţi au început anul universitar în cadrul seriei C Informatică (4 grupe), având un program de studii special pentru Informatică. Anul IV a avut următoarele grupe de specializări: Informatică teoretică (131), Analiză numerică (133), Cercetări operaţionale (132), Probabilităţi şi statistică (134). După absolvire (102 absolventi), aceştia au fost angajaţi la diverse locuri de activitate: Centre Teritoriale de Calcul, Institute de Cercetări, Ministere, Învăţamânt şi Cercetare, Centre de Calcul ale diverselor uzine, fabrici, etc. Astăzi, absolvenţii din anul 1978 îşi desfăşoară activitatea atât în ţară, cât şi în străinătate (SUA, Canada, Germania, Austria, Grecia, Israel), în următoarele domenii: IT, cercetare, învăţământ superior, finanţe, bănci, administaţie, telecomunicaţii. Un număr de 9 absolvenţi sunt doctori în matematică/informatică (Catargiu Dumitru, Crăciunean Vasile, Dima Nelu, Ioniţă Angela, Marinoiu Cristian, Răbâea Adrian, Stoleru Anca, Vianu Victor, Vlada Marin) [5].
    Profesorii universitari ai acestei generaţii de informaticieni au fost: Solomon Marcus, Livovschi Leon, Mircea Maliţa, Popovici Constantin, Văduva Ion, Tomescu Ioan, Cuculescu Ion, Vaida Dragoş, Andreian Cazacu Cabiria (Decan), Dincă George (Prodecan), Nicolae Radu (Prodecan), Viorel Iftimie, Petre P. Teodorescu, Mocanu Petre, Gavril Sâmboan, Liviu Nicolescu, Niţă Constantin, Vraciu Constantin, Mocanu Petre, Ichim Ion, Craiu Virgil, Gavril Sâmboan, Florea Dorel, Mihnea Georgeta, Sireţchi Gheorghe, Anton Ştefănescu, Constantin Tudor, Gabriela Licea, Dumitrecu Monica, Sergiu Rudeanu, Virgil Căzănescu, Georgescu Horia, Bâscă Octavian, Atanasiu Adrian, State Luminiţa, Ioan Roşca, Popescu Ileana, Popescu Liliana.
    Fig.4. 1988, Amf. Spiru Haret: Promoţia 1978 Informatică – Profesori şi Absolvenţi

    1974-1978, secţia Informatică, DISCIPLINE:
    Anul I: Analiză Matematică I şi II, Bazele Informaticii I şi II, Algebră şi programare lineară, Geometrie, Economie politică, Practică productivă.
    Anul II: Analiză Matematică I şi II, Bazele Informaticii I şi II, Algebră şi programare lineară, Ecuaţii diferenţiale şi cu derivate parţiale, Mecanică, Filozofie, Limbă straină, Educaţie fizică, Practică productivă.
    Anul III: Sisteme de operare I şi II, Analiză numerică, Ecuaţii diferenţiale şi cu derivate parţiale, Calculul probabilităţilor, Sisteme informatice pentru unităţi economice, Conducerea sistemelor economice, Socialism ştiinţific, Practică productivă.
    Anul IV: Cercetări operaţional, Sisteme informatice I şi II, Structurii de date şi bănci de date I şi II, Limbaje formale şi tehnici de compilare, Teoria modelelor-opţional, Teoria automatelor-opţional, Probleme fundamentale ale istoriei patriei, Practică productivă.

    Pregătirea specialiştilor în domeniul informaticii.
    Trebuie sa menţionăm că pregătirea în domeniul informaticii nu se poate realiza decât dacă se utilizează tehnică de calcul (sisteme de calcul, dispozitive, etc.) şi sisteme de operare/produse software corespunzătoare acestei pregătiri. Prin urmare, factorii de decizie de la nivelul învăţămâtului universitar şi cel preuniversitar au un rol important în ceea ce priveşte dotarea unităţilor de învăţământ cu tehnică de calcul corespunzătoare la momentul respectiv. Fiecare profesor sau absolvent din domeniul informaticii poate să descrie diverse etape în care şi-a desfăşurat activitatea de formare profesională, şi prin care să evoce atât situaţii pozitive, cât şi situaţii negative. Poate că în acest studiu ne vom referi la unele din aceste situaţii de la Universitatea din Bucureşti. Promoţia 1978 s-a pregătit utilizând sistemele IBM 360 (calculator american cu care CCUB a fost dotat în anul 1969) şi Felix 256 (calculator românesc-licenţă franceză cu care a fost dotat CCUB în anul 1975). Până în anul 1986 aceste sisteme erau instalate în clădirea din Str. Ştefan Furtună 125 (astazi Strada Mircea Vulcănescu nr. 125-127, Muzeul Militar Naţional, în imediata apropiere a Gării de Nord). Acestea au fost utilizate pentru formarea multor generaţii de informaticieni. În acea perioadă s-au utilizat limbajele de programare Fortran (pentru calcule ştiinţifice şi algoritmică) şi Cobol (prelucrarea datelor şi baze de date).

    În anul 1986 Centrul de Calcul al Universităţii din Bucureşti s-a mutat în clădirea Facultăţii de Matematică (birourile la etajul IV, iar sala calculatorului Felix 256 a fost amenajată la parter în locul Decanatului şi secretariatului). Funcţionarea calculatorului necesita şi o instalaţie de climatizare specială. În anul 1987 s-a renunţat la calculatorul Felix 256. După anul 1987, la Facultatea de Matematică s-au achiziţionat un minicalculator (multi-user) Coral (compatibil cu DEC-PDP, sub sistemul de operare RSX/11M, pentru reţea de calculatoare, licenţă americană sub care a fost construit minicalculatorul Independent 100, primul fabricat în anul 1977) şi un microcalculator (single user) M118 (tip Felix-PC compatibil cu calculatorul IBM-PC, sub sistemul de operare CP/M; microcalculatoarele Felix-PC şi Junior-PC au fost produse la Întreprinderea de Calculatoare Electronice Bucureşti) [11]. Inventarea microprocesorului în anul 1972 a produs o adevărată revoluţie în domeniul calculatoarelor (trecerea de la varianta batch la varianta interactivă), urmând o dezvoltare rapidă a diverselor tipuri de calculatoare: minicalculatoare (multi-user, pentru reţea de calculatoare, ce coordona terminale alfanumerice şi grafice, imprimantă, plotter-masă desen, digitizor, etc.) cu memorie RAM până la 4MB; microcalculatoare (single-user, home compute-memorie dinamică până la 48K, semiprofesionale-sub CP/M, profesionale-sub DOS-memorie dinamică 1MB, portabile-ecran cu cristale lichide, microcalculatoare-capacitate mare) [12]. Apariţia microprocesorului pe 16 biţi (anul 1978, Intel 8086) a făcut posibilă dezvoltarea calculatoarelor PC. Lucrările practice de la laboratoarele de informatică erau realizate pe minicalculatorul Coral sau microcalculatorul M118 în limbajele FORTRAN 77, COBOL, Pascal (Oregon), C(Decus) sub sistemul de operare RSX-11M. De asemenea, se utilizau şi limbajele de programare Turbo Pascal, Turbo C, LISP 86, Prolog, Modula 2, ADA, Macro, instalate pe microcalculatoare compatibile IBM-PC sub sistemul de operare MS-DOS. Deja în multe domenii ştiinţifice, economice, etc. unde existau calculatoare, se lucra cu editoarele de texte (Wordstar, Wordperfect, Edit, Edlin), cu SGBD (sisteme de gestiune a bazelor de date, dBase,Foxpro, Paradox, Oracle), cu editoarele grafice (AutoCAD, Paintbrush, etc.) sau cu produse Publisher (PageMarker, Xpress, Publish IT), sau cu produse software pentru foi de calcul (Lotus, Worksheet Graphics, Quatro) [12].

    Deceniul schimbărilor, căutărilor şi provocărilor:1990-2000.
    După decembrie 1989 (revoluţia română), s-au produs diverse schimbări în sistemul de învăţământ. În anul 1990 universităţile din România au fost dotate cu laboratoare de tip staţii de lucru (workstation, reţea Novell Netware) IBM sub sistemul de operare Novell Netware 2.x pentru lucrările practice desfăţurate cu studenţii de la informatică. Unele facultăţi ale Universităţii din Bucureşti au foat dotate cu astfel de laboratoare. De exemplu, Facultatea de Chimie a fost dotată cu două astfel de laboratoare (un laborator la etajul IV în clădirea din centru-15 staţii de lucru şi un laborator în campusul din Şos. Panduri nr. 90-10 staţii de lucru) unde studenţii chimişti îşi desfăşurau lucrările practice de la cursul de Informatică [13]. De asemenea, după anul 1992 unele catedre au fost dotate cu calculatoare PC pe 16 biţi cu microprocesor 286 sau 386 fiind folosite în activitatea didactică şi de cercetare. În această perioadă în domeniul Informaticii au apărut discipline noi în planul de învăţământ. De exemplu, la Facultatea de Matematică a apărut cursul de Grafică pe calculator, iar la unele universităţi tehnice a apărut cursul de Proiectare asistată de calculator [12]. În acea perioadă, apariţia de noi calculatoare şi noi limbaje de programare sau produse software, a reprezentat un imbold în demersul cunoaşterii şi pentru studenţii de la informatică şi matematică. Ca exemplu, precizăm că în prefaţa cărţii "Grafica pe calculator in limbajele PASCAL şi C. Implementare şi aplicaţii", apărută la Editura Tehnică în anul 1992 [12], am indicat numele a doi studenţi din anul IV de la Facultatea de Matematică ce au colaborat la elaborarea capitolului "Teoria fractalilor" (vol. II). Este vorba de studenţii Silviu Brînzei şi Marian Gîdea, primul la Informatică, celălalt la Matematică-Mecanică [15]. În prezent, Marian Gîdea [16] este Professor of Mathematics Northeastern Illinois University, Chicago in domeniile: Dynamical Systems, Chaos Theory, Celestial Mechanics, and applications to mathematical physics, astrodynamics, mathematical biology, and financial mathematics, iar Silviu Brînzei este dezvoltator software în strainatate. Mai precizăm că un alt student din acea perioadă, şi anume Dorin Mircea Popovici a devenit profesor de informatică la Facultatea de Matematică şi Informatică, Universitatea “Ovidius” din Constanţa, fiind Dr. în Realitate Virtuală. Dacă în deceniul 70 (secolul XX) la nivel universitar, erau câteva discipline proprii informaticii, astăzi există domenii complexe ale Informaticii: Programare şi Software Engineering, Reţele de calculatoare şi Computing, Baze de date şi sisteme informatice, Programare şi dezvoltare Web, Grafică pe calculator şi realitate virtuală, Geometria computaţională, Modelare şi simulare, Calcul paralel şi distribuit, Inteligenţă artificială şi sisteme expert, Ingineria cunoaşterii [14]. După anul 1995 începuse şi conenctarea la sistemul Internet şi astfel cererea de calculatoare la nivelul facultăţilor crescuse în acea perioadă. S-a simţit lipsa calculatoarelor în perioada anului 2000, deoarece apăruse şi noi tipuri de calculatoare, dar şi situaţia economică din România nu era cea mai bună. Cadrele didactice începuseră să utilizeze Internetul şi aveau adrese de e-mail. Primele adrese de e-mail au fost gestionate de serverul facultăţii math.math.unibuc.ro (apoi au apărut şi altele, de exemplu în anul 1999 erau: phobos.cs.unibuc.ro, oroles.cs.unibuc.ro, bridge.math.unibuc.ro), iar cele mai utilizate browsere erau Internet Explorer şi Netscape Communicator. De asemenea, serverul www.hotmail.com oferea şi serviciul gratuit de e-mail.

    În anul 2002, Facultatea de Matematică îşi schimbă denumirea în Facultatea de Matematică şi Informatică (FMI) şi cu această ocazie este lansat şi site-ul (pagina Web) facultăţii scris în limbajul HTML de către Cezar Ciobotaru-aj. programator/webmaster, ce s-a preocupat multă vreme de buna funcţionare a calculatoarelor din laboratoarele de informatică, inclusiv de conectarea la Internet. Acesta a avut şi ideea constiturii unui Grup IT - întreţinere reţea laboratoare & Internet, în regim de voluntariat pentru studenţi. În [17] apare ”Old boys sau lista celor care, în timpul studenţiei, cu pasiune, plăcere şi dăruire, sacrificându-şi multe ore din timpul lor liber, au menţinut funcţionabile laboratoarele facultăţii şi au transmis generaţiilor următoare din micile-mari secrete ale Linux-ului, Windows-ului sau reţelelor”. În acest Grup IT, în perioada 2002-2006 a activat şi Badiu Alexandru, despre care ne amintim cu multă plăcere, deoarece în anul 2005 a generat site-ul CNIV 2005-2006 (www.cniv.ro) folosind platforma Drupal-Open Source CMS (ulterior acesta a devenit membru fondator al asociaţiei drupal.org.ro). Astăzi, în anul 2014, site-ul FMI funcţionează cu structura concepută în anul 2002, dar cu un design schimbat, iar cadrele didactice au serviciul de e-mail pe serverul fmi.unibuc.ro. Trebuie să menţionăm că după anul 1990, la nivelul universităţilor din România s-a introdus învăţământul de scurtă durată (colegii universitare de 3 ani) ce a fost de fapt un experiment nereuşit dacă ne gândim la obiectivele avute în vedere la crearea acestui tip de studii (probabil s-a dorit să se implementeze ceva de genul colegiilor din USA).

    Fig.5. Site-ul (pagina Web) facultăţii în anul 2003

    La Facultatea de Matematică s-a înfiinţat Colegiul de Informatică (coordonat de catedra de Informatică) ce a funcţionat până în anul 2005, când s-a trecut la sistemul Bologna (3 ani Licenţă, 2 ani Master şi 3 ani Doctorat) valabil şi azi în sistemul de învăţământ românesc, deoarece în anul 2007 România a devenit ţară membră a Uniunii Europene.

  • Perioada 2004-2014: deceniul schimbărilor profunde – Ca urmare a dezvoltării Informaticii şi domeniului IT, învăţământul a căpătat noi dimensiuni şi a fost confruntat cu noi provocări. Din aceste motive la specializarea Informatică s-au inclus cursuri suport de matematică, cursuri fundamentale de informatică: structuri de date şi algoritmi, limbaje de programare (C, C++, Java, C#, limbaje non-procedurale), baze de date (SQL, PL/SQL, Oracle), dezvoltare de aplicaţii web (HTML, CSS, Java Script, XML, JSP, ASP.NET), administrare de reţele (Unix, Windows), activitate de realizare de proiecte individuale sau în echipă. În această perioadă au avut loc modernizări evidente privind baza materială pentru învăţământ şi cercetare: modernizarea amfiteatrelor şi sălilor de curs, dotarea laboratoarelor cu calculatoare performante. De fapt, acesta este impactul aderării României la Uniunea Europeană, la 1 ianuarie 2007. Se poate spune ca este perioada în care apar primele iniţiative şi rezultate privind noile tehnologii în educaţie şi cercetare: metode noi de predare, tehnologii e-Leaning, platforme CMS, activităţi IAC (instruire asistată de calculator), etc. Primele 4 ediţii ale proiectului educaţional CNIV (Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual) s-au desfăşurat la Facultatea de Matematică şi Informatică. Începând cu anul 2004, în cadrul proiectului educaţional CNIV (Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual), cu tradiţie la Universitatea din Bucureşti, se organizează Concursul “Software Educaţional” la care participă elevi şi studenţi, profesori din mediul preuniversitar, cadre didactice universitare, cercetători şi specialişti din IT şi din alte domenii, reprezentanţi ai diverselor organizaţii şi instituţii cu obiective în educaţie şi cercetare. De asemenea, în anul 2006, la Facultatea de Matematică şi Informatică s-a desfăşurat prima ediţie ICVL (Conferinţa Internaţională de Învăţământ Virtual). Din anul 2007 aceste manifestări ştiinţifice au un caracter itinerar în colaborare cu universităţi din România [20].

    Deceniul implementării principiilor europene în învăţământ şi cercetare

    În urma competiţiei pentru proiecte de cercetare s-au realizat câteva astfel de proiecte în colaborare cu divese universităţii şi institute de cercetare: Tehnici statistice de Data Mining pentru “Software bazat pe metode avansate de decizie pentru o agricultură durabilă” (Denis Enăchescu, Marius Popescu, Florentina Suter); “Scan statistics şi aplicaţii” (Ion Văduva, Denis Enăchescu, Marius Popescu, Florentina Suter, Mariana Citodă); “Luarea deciziei multi-atribut” (Ion Văduva, Marius Popescu); Proiectul BALRIC-LING (Florentina Hristea, Marius Popescu); “Dezambiguizarea automata a sensului cuvintelor (DASC)” (Florentina Hristea, Marius Popescu) [18, 19].

    Anul 2004 (programul de studii Informatică, înainte de procesul Bologna)
    Anul I: Structuri algebrice, Geometrie analitică, Algoritmică şi programare, Bazele aritmetice şi logice ale calculatoarelor, Analiză matematică, Algebră liniară, Curbe şi suprafeţe, Proiectare şi programare orientate obiect.
    Anul II: Tehnici de programare, Limbaje formale şi automate, Arhitectura calculatoarelor, Introducere în informatică teoretică, Baze de date, Probabilităţi, Sisteme de operare, Programare WEB şi multimedia, opţionale: Algoritmica grafurilor, Sisteme de Gestiune a Bazelor de Date, Sisteme logice în informatică, Informatică algebrică.
    Anul III: Ecuaţii diferenţiale şi sisteme dinamice, Statistică, Programare paralela şi concurentă, Programare sub interfeţe grafice, Optimizări, Inteligenţă artificială, opţionale: Dezvoltarea aplicaţiilor Web, Introducere în teoria compilării, Limbaje de specificaţie, Algoritmica secvenţelor, Criptografie şi securizarea informaţiei, Algebra reţelelor.
    Anul IV: Baze de date, Metode matematice pentru limbaje de programere I şi II, Modele de simulare, Optimizare, 3 cursuri opţionale.

    Anul 2005 (programul de studii Informatică, procesul Bologna)
    Anul I: Algebră, Analiză, Logică matematică şi computaţională, Programare procedurală, Arhitectura sistemelor de calcul, Algoritmi şi structuri de date, Geometrie, Limbaje formale şi automate, Programare orientată pe obiecte, Algoritmica grafurilor.
    Anul II: Geometrie computaţională, Calculabilitate şi complexitate, Tehnici avansate de programare, Probabilităţi, Tehnici Web, Sisteme de operare, Statistică, Inteligenţă artificială, Baze de date, Reţele de calculatoare, Programare logică, Metode de dezvoltare software.
    Anul III: Ecuaţii diferenţiale şi cu derivate parţiale, Sisteme de Gestiune a Bazelor de Date, Dezvoltarea aplicaţiilor Web, Tehnici de simulare, Programare declarativă, Calcul numeric, Tehnici de optimizare, Ingineria programării, Criptografie şi securitate, Tehnici de compilare, 1 curs optional.
    Trecerea la sistemul Bologna (3 ani Licenţă, 2 ani Master şi 3 ani Doctorat) a avut loc în anul 2005. Mai jos se află schema generală a celor 3 cicluri.

    Până în anul 2012, admiterea la Facultatea de Matematică şi Informatică se realiza pentru domeniile de licenţă Matematică, respectiv Informatică. Începând cu anul 2012 admiterea la FMI se realizează şi pentru domeniul Calculatoare şi Tehnologia Informaţiei, cu licenţă de 4 ani-ingineri (90 de locuri buget) cu o unică specializare – Tehnologia Informaţiei.

    Fig.6. Schema generală-oferta educaţională FMI

    Programul de studiu integrează cursuri fundamentale şi de specialitate de matematică, informatică şi fizică (DF–Discipline fundamentale; DD– Discipline în domeniu; DS– Discipline de specialitate; DC– Discipline complementare). Pachetul de cursuri urmăreşte formarea unor deprinderi practice şi competenţe de a lucra cu echipamente tehnologice complexe prin lucrări de laborator şi practică de specialitate (în anul IV). La concursul de admitere din anul 2012 au existat următoarele locuri: Domeniul Informatică – 190, domeniul Matematică – 120 şi domeniul Calculatoare şi Tehnologia Informaţiei-90.

    Domeniul de Licenţă Calculatoare şi Tehnologia Informaţiei, Programul de studii Tehnologia Informaţiei.

    Anul I: Analiză matematică, Algebră şi geometrie, Programarea calculatoarelor, Bazele electrotehnicii, Structuri de date şi algoritmi, Proiectare logică, Matematici speciale, Calcul numeric, Fizică, Tehnici de programare, Arhitectura sistemelor de calcul, Programare orientată pe obiecte.
    Anul II: Probabilități și statistica, Elemente de electronică analalogică, Fundamente ale reţelelor de calculatoare, Elemente avansate de programare, Arhitectura sistemelor paralele, Managementul proiectelor, Proiectare asistată de calculator, Baze de date, Electronică digitala, Calculatoare numerice, Fundamente ale rutării în reţea, Educație antreprenorială.
    Anul III: Proiectarea bazelor de date, Opțional OPT_2, Sisteme de operare, Inteligenţă artificială, Rutare şi comutare în rețea, Opționa DPA, Grafică pe calculator, Opțional OPT_1, Administrarea bazelor de date, Reţele WAN, Metode de dezvoltare software, Opțional DPA, Practică industrială.
    Anul IV: Sisteme distribuite, Ingineria programării, Opțional OPT_2, Dezvoltarea aplicaţiilor WEB, Opțional OPT_1, Opționa DPA, Compilatoare şi translatoare, Testarea sistemelor software, Opțional OPT_2, Comerţ electronic, , Opțional OPT_1, Opțional DPA, Pregătirea proiectului de licenţă.
    Liste cursuri opționale:
    Lista DPA: Comunicare şi relaţii publice, Contabilitate, Management, Managementul produselor, Managementul și dezvoltarea carierei, Marketing.
    Listă OPT_1: Administrarea sistemelor de operare, Cloud Computing, Criptografie și securitate, Limbaje de asamblare, Programare pe dispozitive mobile, Tehnici WEB.
    Lista OPT_2: Algoritmi paraleli, Metode moderne de calcul și simulare, Programare logică, Sisteme cu microprocesoare, Sistemul de operare Linux, Teoria sistemelor.

    Fig. 7. Conferinţa aniversară "Faculty of Sciences - 150 years", 2013

    150 de ani de tradiţie: Conferinţa aniversară "Faculty of Sciences - 150 years", Facultatea de Matematică şi Informatică, Universitatea din Bucureşti, 29 august - 1 septembrie 2013, Amf. Spiru Haret, http://fmi.unibuc.ro/FMI-150/.

    Profesori de la Departamentul de Informatică: Ioan Tomescu, Virgil Căzănescu, Ion Văduva, Horia Georgescu, Adrian Atanasiu, Popescu Ileana, Popescu Liliana, Denis Enăchescu, Victor Mitrana, Gheorghe Ştefănescu, Rodica Ceterchi, Andrei Baranga, Florentina Hristea, Monica Tătărâm, Dragoş-Radu Popescu, Radu Gramatovici.

    Întâlnirea aniversară 2013: Promoţia 1978-Informatică, Profesori şi Absolvenţi.
    Fig. 8. Întâlnirea aniversară 2013, Promoţia 1978-Informatică

    Profesori prezenţi la întâlnirea din septembrie 2013, la Facultatea de Matematică şi Informatică, Amf. Spiru Haret: Victor Ţigoiu (Decan actual), Solomon Marcus, Ioan Tomescu, Ion Văduva, George Dincă, Popovici Constantin, Virgil Căzănescu, Ioan Roşca, Anton Ştefănescu.

Referinţe

[1] http://fmi.unibuc.ro/ro/prezentare/istoric/, http://fmi.unibuc.ro/ro/prezentare/promotii/, accesat 04.2014
[2] http://en.wikipedia.org/wiki/Victor_Shestakov, http://en.wikipedia.org/wiki/Claude_Shannon, accesat 04.2014
[3] http://en.wikipedia.org/wiki/Computer_Pioneer_Award , accesat 04.2014
[4] http://www.computer.org/portal/web/awards/moisil, http://www.cniv.ro/2006/centenar-moisil/ , accesat 04.2014
[5] http://fmi.unibuc.ro/ro/prezentare/promotia_1978/, accesat 04.2014
[6] George Georgescu, Afrodita Iorgulescu, Sergiu Rudeanu, Grigore C. Moisil (1906 - 1973) and his School in Algebraic Logic, http://www.journal.univagora.ro/download/pdf/28.pdf, accesat 04.2014
[7] Ştefan Iancu, Academia Româna, Dezvoltarea ştiinţei şi tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor în România, Noema, vol. VI, 2007, http://www.noema.crifst.ro/doc/2007_02.pdf , accesat 04.2014
[8] Radio România Cultural, https://www.youtube.com/watch?v=NcRwsQyz4L0, https://www.youtube.com/watch?v=ZB4SpaWntPU , accesat 04.2014
[9] Marin Vlada, Acad. prof. dr. Solomon Marcus la 85 de ani - O viaţă dedicată matematicii şi informaticii, http://www.descopera.ro/stiinta/5670980-acad-prof-dr-solomon-marcus-la-85-de-ani-o-viata-dedicata-matematicii-si-informaticii , accesat 04.2014
[10] Promoţia 1970, http://fmi.unibuc.ro/ro/prezentare/promotii/promotia1970/index.html, accesat 04.2014
[11] http://ro.wikipedia.org/wiki/Istoria_informaticii_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia, accesat 04.2014
[12] M. Vlada, A. Posea, C. Constantinescu, I. Nistor, Grafica pe calculator in limbajele PASCAL si C. Implementare si aplicatii, Editura Tehnica, 1992
[13] M. Vlada, Informatica, Editura Ars Docendi Bucureşti, 1999
[14] M. Vlada, http://www.unibuc.ro//prof/vlada_m/ , accesat 04.2014
[15] M. Vlada, Profesor vs. Studenţi, http://mvlada.blogspot.ro/2012/02/profesor-vs-studenti.html, accesat 04.2014
[16] Marian Gîdea, http://www.neiu.edu/~mgidea/ , accesat 04.2014
[17] Grup IT-FMI, http://fmi.unibuc.ro/ro/prezentare/col_teh/, accesat 04.2014
[18] Cercetare FMI, http://fmi.unibuc.ro/ro/teme_cercetare/ , accesat 04.2014
[19] RORIC-LING, WordNet , http://www.phobos.ro/roric/Ro/aboutwn.html , accesat 04.2014
[20] Proiectele CNIV şi ICVL, http://www.c3.cniv.ro , http://www.c3.icvl.eu , accesat 04.2014