CNIV 2018

Proiectul ROINFO - 2018/2020 "ISTORIA INFORMATICII ROMÂNEȘTI. APARIȚIE, DEZVOLTARE ȘI IMPACT" draft


M. Vlada (ed. coord.), "ISTORIA INFORMATICII ROMÂNEȘTI. APARIȚIE, DEZVOLTARE ȘI IMPACT. Oameni, instituții, concepte, teorii și tehnologii", vol. I (cap. 1), vol. II (cap. 2), vol. III (cap. 3-6), vol. IV (cap. 7-10), vol. V (cap. 11-12), 2019-2020

Ultima actualizare: 19 Mai 2020

  • Orice știință care nu se dizolvă în aplicții practice este o știință infirmă, și inutilă. Marile invenții au fost făcute de savanți care erau în același timp erudiți. Cu simple incursiuni nu se poate reuși mare lucru. Trebuie atacat pe un front larg. Numai într-o asemenea manieră se va putea produce o străpungere mai importantă în frontul inamic al necunoscutului.” dr. Ștefan Odobleja , membru post-mortem al Academiei Române
  • Omul, când nu înţelege, e contra” Grigore C. Moisil.
  • Plecând de la teorie, de la logică pură, Centrul de calcul poate azi să fie folositor industriei. Aceasta e calea” Grigore C. Moisil.
  • În 1949 logica matematică în țara noastră avea un trecut. Aceasta a făcut posibilă abordarea aplicațiilor ei în studiul circuitelor de comutație. Publicasem în 1949 un articol în care arătam cum nu se poate separa cercetarea matematică în două, unele capitole prezentând interes pentru întrebuințarea lor în fizică și tehnică, altele nu. Puțin timp după apariția acestui articol un tânăr inginer, Leon Livovschi, a venit să-mi arate câteva articole din revista sovietică Electicestvo și să mă întrebe dacă instrumentul matematic utilizat în acele articole nu era tocmai algebra logicii. Astfel, am venit în contact cu cercetările sovietice asupra utilizării logicii matematice în studiul circuitelor de comutație. Matematica românească era pregatită să abordeze această problemă” Gr. C. Moisil, AMC, nr. 13-14, Ed. Tehnică, 1970;

60 DE ANI DE INFORMATICĂ ROMÂNEASCĂ

Istoria informaticii românești descrisă de cei care au trăit-o

UPDATE, 31 ian. 2020: Proiectul ROINFO „Romanian Informatics” 2018-2020 – activități de elaborare, promovare și diseminare - http://www.c3.cniv.ro/?q=2020/roinfo-act
UPDATE, 26 septembrie 2019: Primele rezultate, http://www.c3.cniv.ro/?q=2019/roinfo-2019

Etapa I – Volumele "Istoria informaticii românești. Apariție, dezvoltare și impact"
• Volumul I (cap.1): Computing – Contextul internațional, 2019
• Volumul II (cap. 2): Computing – Contextul național, 2019
• Volumul III (cap. 3-6): Computing – Apariție și dezvoltare, 2020
• Volumul IV (cap. 7-10): Computing – Dezvoltare și impact, 2020
• Volumul V (cap. 11-12): Computing – Dezvoltare, 2020 ??

PREFAȚĂ și ARGUMENTE online: https://www.scribd.com

Etapa II – Volumul VI: "Computing -Informaticieni de prestigiu din România", 2020
• partea I - Computing Classification System (CCS 2012) și Lista de persoane din domeniul informaticii
• partea II - realizări românești în domeniul informaticii și domeniile asociate lor (CV-uri ale unor persoane din mediul universitar, mediul IT, mediul preuniversitar)

UPDATE: https://muzeu.unibuc.ro/ | http://www.edumanager.ro/ https://industrializarearomaniei.blogspot.com

UPDATE: https://www.matrixrom.ro/?s=Marin+vlada


Cursuri de utilizare a calculatoarelor în perioada 1963-1969, când Gr. C. Moisil era director al Centrului de Calcul al Universității din București (CCUB)

Cursuri de utilizare a calculatoarelor electronice desfășurate la sediul următoarelor instituții, în perioada 1963-1969, când Gr. C. Moisil era director al CCUB: Centrul de Calcul al Universității din București (CCUB), Institutul de Matematică al Academiei, Institutul Energetic al Academiei, Observatorul Astronomic al Academiei, Institutul de Mecanica fluidelor al Academiei, Centrul de Cercetări Aerodinamice, Ministerul Petrolului și Chimiei, Ministerul Construcțiilor de Mașini, Ministerul Căilor Ferate, Ministerul Forțelor Armate, Academia Militară București, Institutul Politehnic București, Institutul de Construcții București, Facultatea de Matematică din Iași, Institute de Proiectare, ISPE, IPROMET, ISCAS, CEPECA, IPACH, CSCAS

Proiectul ROINFO
(Romanian Informatics)
2018-2020.

Video Ⓒ
Marin Vlada (foto),

Stelian Niculescu (sunet),

George Vlada (procesare).

Omagiu acad.
Grigore C. Moisil
(1906-1973),
fondatorul informaticii românești

https://youtu.be/Y9gbKLUYHR8

Definiție

Pionier al informaticii românești este instituția sau omul de știință, profesorul, cercetătorul, inginerul etc., ce are contribuții în (când Informatica/Computer Science și-a căpătat statutul de știință de sine stătătoare, în perioada 1955-1990):

  • studii și cercetări privind domeniul Computing (hardware și software, The 2012 ACM Computing Classification System - DL:DIGITAL LIBRARY), https://dl.acm.org/ccs/ccs_flat.cfm);
  • dezvoltarea teoriilor, metodelor și tehnicilor de Computer Science și Tehnologia informației și a comunicației (IT&C), inclusiv dezvoltarea de produse software și hardware;
  • utilizarea produselor software instalate pe calculator pentru rezolvarea problemelor din domeniile științific, ingineresc, economic, sănătate, educație, militar etc.;
  • promovarea și răspândirea utilizării calculatoarelor de către toate categoriile de oameni, inclusiv în rândul elevilor și studenților;
  • promovarea și participarea la manifestări științifice din domeniul Computing (hardware și software), inclusiv prin legăturile și schimbul de idei în rândul comunității internaționale din domeniu.

(M. Vlada, 2018, Proiectul ROINFO “Romanian Informatics” 2018-2020, http://www.c3.cniv.ro/?q=2018/iir)


ETAPE ȘI REZULTATE

1. Apel la contribuții Mai 2018

- http://www.c3.cniv.ro/?q=2018/ro-info

2. "Fenomenul" informaticii românești - secvențe cu explicații

- http://c3.cniv.ro/?q=2018/restituiri

3. Lista cărților românești de informatică din perioada 1955-2000

Termen limită propuneri: 1 nov. 2020 - http://c3.cniv.ro/?q=2018/carti-info

4. Primele rezultate ale Proiectului ROINFO „Romanian Informatics” 2018-2020

Tipărirea volumelor I (cap. 1) și II (cap. 2) : Iulie 2019 - http://www.c3.cniv.ro/?q=2019/roinfo-2019

5. A II-a întâlnire a generațiilor de informaticieni - 26 sept. 2019, amf. S. Haret

http://www.c3.cniv.ro/?q=2019/gen-info

6. Proiectul ROINFO „Romanian Informatics” 2018-2020 – activități de elaborare, promovare și diseminare

http://www.c3.cniv.ro/?q=2020/roinfo-act

7. Noi rezultate obținute în cadrul proiectului ROINFO „Romanian Informatics”: “descifrarea” fenomenului informaticii românești. Tipărirea volumelor III (cap. 3-6) și IV (cap. 7-10), anul 2020

http://www.c3.cniv.ro/?q=2020/roinfo-2020

8. Proiectul ROINFO 2018-2020 „Romanian Informatics” și promovarea istoriei informaticii romănești

- 18 Mai 2020, http://www.c3.cniv.ro/?q=2020/roinfo-despre






C U P R I N S - 12 Capitole - DRAFT

VOLUMUL I: Computing - Contextul internațional


Cuvânt introductiv ........................................... 15
Prefaţă și argumente ....................................... 21

1 Contextul internațional la apariția și evoluția calculatoarelor
1.1 Conceptul de Computing-istoric și evoluție (M. Vlada, Gh. Păun, Juraj Hromkovic)
1.2 Cronologia tehnicii de calcul-istoric și evoluție (M. Vlada, Nick Doiron)
1.3 Raport al “ACM Curriculum Committee on Computer Science”, USA, 1968 (Gr. C. Moisil)
1.4 Raport “Situația și perspectivele evoluției calculatoarelor”, Europa, 1966 (W. K. de Bruijn)
1.5 Apariția și evoluția sistemelor de calcul (M. Vlada)
1.6 Apariția și evoluția societății informaționale (M. Vlada)
1.7 Apariția și evoluția limbajelor de programare (M. Vlada, V. Iorga)
1.8 Apariția și evoluția sistemelor de operare (M. Vlada)
1.9 Apariția și evoluția bazelor de date (M. Vlada, A. Ioniță)
1.10 Apariția și evoluția rețelelor de calculatoare (M. Drăgan)
1.11 Ideile inovatoare ale apariției sistemului Internet (M. Vlada)
1.12 From recursivity to the Turing universal machine and Horn clauses (M. Vlada, A. Adăscăliței)

VOLUMUL II: Computing - Contextul național


2 Contextul național privind fondarea informaticii românești
2.1 În anul centenar 2018/2019, întâlnirea generațiilor de informaticieni (M. Vlada, S. Niculescu, A. Atanasiu, M. Popa)
2.2 Ștefan Odobleja, precursor al Ciberneticii și al Informaticii (M. Vlada, E. Otlăcan, Adrian Adăscăliței)
2.3 Contribuția românească în teoria algebrică a automatelor (Gr. C. Moisil)
2.4 Grigore C. Moisil, fondatorul informaticii românești (M. Vlada, Afrodita Iorgulescu, Ion Văduva, Ioana Moisil, Gheorghe Mihoc, Constantin Ottescu, Grigore C. Moisil, Virgil Emil Căzănescu, Radu Homescu)
2.5 Solomon Marcus, matematicianul de frontieră și al interdisciplinarității (M. Vlada, Catalin Mamali, Liviu Ornea, Solomon Marcus)
2.6 Victor Toma, pionierul construirii calculatoarelor românești (Marin Vlada, Galina Toma, Gheorghe Samoilă)
2.7 Tiberiu Popoviciu, unul din fondatorii informaticii din România (Emil Cătinaş, Ion Păvăloiu)
2.8 Dan D. Farcaș, matematicianul pionier al rețelelor neuronale (M. Vlada)
2.9 Etape în fondarea și evoluția informaticii românești (M. Vlada)
2.10 Instruirea în știința calculatoarelor, perioada 1955-1970 (Gr. C. Moisil, I. Văduva, M. Vlada, S. Niculescu, Constantin P. Popovici, I. Tomescu, Adrian Atanasiu, H. Georgescu, I. Popescu)
2.11 Rolul Academiei R. S. România în dezvoltarea informaticii în țara noastră (Grigore C. Moisil, Victor Toma, Alexandru Rosetti, Boris Cazacu, Gheorghe Mihoc)
2.12 PLUB (Programming Language of the University of Bucharest)-un proiect al anilor ’70 la Centrul de Calcul al Universității din București (CCUB) (T. Bălănescu, Ș. Gavrilă, M. Gheorghe, R. Nicolescu)
2.13 Teze de doctorat românești de informatică, cibernetică și calculatoare (M. Vlada)
2.14 Programe și strategii de informatizare în România (Vasile Baltac, Dragoș Vaida, Florin Diac, Ion Ivan, Dan D. Farcaș, Radu Jugureanu, Marin Vlada, Grigore Albeanu, Ferucio Laurențiu Țiplea)

VOLUMUL III: Computing - Apariție & Dezvoltare


3 Dezvoltarea industriei de calculatoare în România
3.1 Ideile privind construirea calculatoarelor românești (Marin Vlada, Marius Guran, Mihai Dragănescu, Ștefan Iancu, Lucian Vințan)
3.2 Calculatorul CIFA de la București (Marin Vlada)
3.3 Calculatorul MECIPT de la Timișoara (Vasile Baltac, Dan Dezideriu Farcaș)
3.4 Calculatorul DACICC de la Cluj Napoca (Mircea Bocu, Liviu Negrescu, Werner Schuster)
3.5 Calculatorul FELIX C - Fabrica de calculatoare București (Marin Vlada)
3.6 Sisteme de calcul românești (Marin Vlada, Nicolae Țăpuș, Constantin Săvulescu, Eugen Zaharescu)

4 Grigore C. Moisil, promotorul informaticii în România
4.1 Grigore C. Moisil - Din gândirea matematică românească (Solomon Marcus)
4.2 Clipe de neuitat (Victor Toma)
4.3 Opuşi inseparabili în gândirea românească. Grigore C. Moisil (Mircea Maliţa)
4.4 Discurs de primire a lui Gr. C. Moisil în Academia Română (Alexandru Myller)
4.5 După 40 de ani, despre Gr. C. Moisil şi vremea sa (Dragoş Vaida)
4.6 90 de ani de la naşterea matematicianului Grigore C. Moisil (Sergiu Rudeanu)
4.7 Centrul de Calcul al Universităţii din Bucureşti, o contribuţie notabilă a lui Grigore C. Moisil la dezvoltarea informaticii în România (Ion Văduva)
4.8 Nevoia de Moisil (Gheorghe Păun)
4.9 Moisil, aşa cum l-am cunoscut (Cristian S. Calude)
4.10 Unde, când şi cum l-am cunoscut pe Gr. C. Moisil (Stelian Niculescu)

5 Solomon Marcus, o viață dedicată matematicii și informaticii
5.1 Academicianul Solomon Marcus – aniversarea a 90 de ani, Academia Română (Ionel-Valentin Vlad, Viorel Barbu, Alexandra Bellow, Marius Iosifescu, Basarab Nicolescu, Gheorghe Păun, Sergiu Rudeanu, Victor Ţigoiu)
5.2 In memoriam. Solomon Marcus (Mihai Nadin)
5.3 Professor Solomon Marcus’ Axioms (Sorin Istrail)
5.4 Pasiunea pentru limba română (Cristian S. Calude)
5.5 Acad. Solomon Marcus și promoția 1978 informatică, martori la fondarea informaticii românești (Marin Vlada)
5.6 Doctorand ȋn primul grup de doctoranzi coordonați de Prof. Solomon Marcus (Gabriel V. Orman)
5.7 Gândurile unui ucenic al profesorului Marcus (Toma Albu)
5.8 Întâlniri (Meetings with) cu Solomon Marcus, Ed. Spandugino, 2010 (Marin Vlada)

6 Pionierii informaticii românești – Universitatea din București
6.1 Despre ideile scrierii unei istorii a informaticii din România (M. Vlada)
6.2 Discipolii acad. Grigore C. Moisil și pionieri ai informaticii românești (M. Vlada)
6.3 Leon Livovschi (1921-2012), un pionier al informaticii românești și colaborator apropiat al acad. Gr. C. Moisil (M. Vlada)
6.4 Constantin P. Popovici, colaborator al acad. Gr. C. Moisil și unul din primii profesori de informatică (M. Vlada)
6.5 Stelian Niculescu, unul din primii informaticieni români (M. Vlada)
6.6 Dragoș Vaida: matematica și informatica, în consonanță (M. Vlada)
6.7 Prof. Dr. Ion Văduva, dezvoltator al CCUB fondat de Gr. C. Moisil, un inițiator și dezvoltator de cercetări în simularea stochastică (M. Vlada)
6.8 Sergiu Rudeanu, un teoretician în algebră universală, algebră booleană, programarea pseudo-booleană
6.9 Un discipol al lui Gr. C. Moisil: Luminiţa State (T. Bălănescu)
6.10 Octavian Bâscă, un pionier al informaticii românești (M. Vlada)
6.11 Nicolae Țăndăreanu, un pionier al informaticii românești (M. Vlada)
6.12 Emil N. Perjeriu, destinul unui geometru informatician (M. Vlada)
6.13 Ioan Tomescu, creator al școlii românești de teoria grafurilor
6.14 Virgil Emil Căzănescu, un teoretician al fundamentelor informaticii
6.15 Nicolae Popoviciu, matematician, un pionier al informaticii românești
6.16 Acad. Gheorghe Păun, un matematician-informatician inițiator al modelului de Membrane Computing: P systems
6.17 Cristian Calude, un discipol al acad. Solomon Marcus cu contribuții în teoria algoritmică a informației și calcul cuantic
6.18 Horia Georgescu, promotor al limbajelor și tehnicilor de programare
6.19 Adrian Atanasiu, un teoretician al limbajelor formale, criptografiei formale și prelucrării limbajului natural
6.20 George Georgescu, un profesor de logici fuzzy și de teoria combinatorică
6.21 Alexandru Mateescu, un matematician al limbajelor formale și al structurilor matematice discrete
6.22 Ileana Popescu, un formator al generațiilor de informaticieni
6.23 Tudor Bălănescu, Șerban Gavrilă, Marian Gheorghe, Radu Nicolescu, Liviu Sofonea: abordare pragmatică și formalizată a metodologiilor de programare
6.24 Ioan Roșca, un matematician expert în metode numerice și metoda elementului finit
6.25 Denis Enăchescu, un informatician expert în metoda Monte Carlo, Data Mining și Inteligența Articială
6.26 Anton Bătătorescu, un informatician expert în statistică și cercetări operaționale
6.27 Ștefan Ștefănescu, un informatician specialist în modele statistice, algoritmi și prelucrări de date
6.28 Marin Popa, un informatician expert în rețele Petri și rețele de calculatoare, formator al generațiilor de informaticieni
6.29 Rodica Ceterchi, un matematician al limbajelor formale, teoriei categoriilor și al algebrelor universale
6.30 Marin Vlada, un informatician expert în Grafica pe calculator, Inteligența artificială și tehnologii e-Learning
6.31 Ileana Streinu, un matematician-informatician cu cercetări în Inteligența artificială și în geometria computațională
6.32 Mihaela Malița, un informatician al inteligenței artificiale și al tehnologiilor
6.33 Monica Tătărâm, un formator al generațiilor de informaticieni
6.34 Matei Bogdan, inginer-informatician, formator al generațiilor de informaticieni
6.35 Maria Lovin, inginer-informatician, pionier al informaticii românești
6.36 Victorina Panaite, matematician-informatician, pionier al informaticii românești
6.37 Dorin Panaite, inginer-informatician, pionier al informaticii românești
6.38 Elena-Liliana Popescu, un formator al generațiilor de informaticieni
6.39 Mihail Cherciu, un formator al generațiilor de informaticieni
6.40 Paul Radovici-Mărculescu, matematician–informatician
6.41 Mircea Adam, un formator al generațiilor de informaticieni
6.42 Rodica-Florentina Niculescu, matematician-informatician
6.43 Gheorghe Petrescu, matematician-informatician
6.44 Petre Preoteasa, matematician-informatician
6.45 Constantina Ioan, matematician-informatician

VOLUMUL IV: Computing - Dezvoltare & Impact


7 Pionierii informaticii românești – Oameni și instituții

7.1 Dezvoltarea computing (hardware și software) - Informatică și IT la București
1. Pionierat la Facultatea de Matematică, Centrul de Calcul al Universității din București (CCUB)
2. Pionierat la Academia R.S. România și Institutul de Matematică (Grigore C. Moisil)
3. Pionierat la Institutul de Fizică Atomică (IFA) al Academiei R.S. România (Dragoș Vaida)
4. Pionierat la Facultatea de Automatică şi Calculatoare, Institutul Politehnic București
5. Pionierat la Centrul de Calcul al Academiei de Studii Economice București (Radu Homescu)
6. Pionierat la CEPECA și la Centrul de Calcul (Eduard Rădăceanu)
7. Pionierat la Institutul de Tehnică de Calcul (ITC) (Vasile Baltac, Augustin Prodan)
8. Pionierat la Fabrica de calculatoare electronice românești Felix (ICE Felix)
9. Pionierat la Institutul Central de Informatică (ICI)

7.2 Dezvoltarea computing (hardware și software) - Informatică și IT la Cluj-Napoca
1. Pionierat la Institutul de Calcul din Cluj al Academiei (Emil Cătinaș)
2. Pionierat la Institutul pentru Tehnică de Calcul (ITC) Cluj-Napoca (Augustin Prodan)
3. Pionierat la Centrul Teritorial de Calcul Electronic Cluj-Napoca
4. Pionierat la Facultatea de Matematică și Centrul de Calcul al Universității “Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (Grigor Moldovan)
5. Academicianul D. D. Stancu şi începuturile informaticii la Universitatea “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca ((Grigor Moldovan)
6. Pionierat la Liceul de Informatică ”Tiberiu Popoviciu” din Cluj-Napoca

7.3 Dezvoltarea computing (hardware și software) - Informatică și IT la Iași (Marin Vlada)
1. Pionierat la Facultatea de Matematică și Centrul de Calcul al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași
2. Facultatea de Informatică a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași

7.4 Dezvoltarea computing (hardware și software) - Informatică și IT la Timișoara
1. Pionierat la Institutul Politehnic din Timișoara și Centrul de Calcul al IPT (Dan Farcaș, Vasile Baltac)
2. Pionierat la ITC Filiala Timișoara și Fabrica de Memorii Timișoara (Vasile Baltac , Victor Megheşan)

7.5 Dezvoltarea computing (hardware și software) - Informatică și IT la Craiova
1. Învățământul de Automatică și Calculatoare la Universitatea din Craiova
2. Informatica la Universitatea din Craiova (Ion Iancu)

8 Dezvoltarea și impactul informaticii în România

8.1 Centrul de Calcul al Universității din București (CCUB)
Centrul de Calcul al Universităţii din Bucureşti - un reper marcant în istoria informaticii din Romănia (Ion Văduva)

8.2 Centrul de perfecționare a cadrelor de conducere din întreprinderi (CEPECA)
Informatica în CEPECA (Dan D. Farcaș)
Informatica la CEPECA și la Centrul de Calcul – Amintiri (Eduard Rădăceanu)

8.3 Institutul de Tehnică de calcul (ITC)
Rolul ITC-ului în informatica românească (Augustin Prodan)

8.4 Institutul Central de Informatică (ICI)
Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Informatică (ICI)

8.5 Institutul de Calcul Cluj-Napoca
Institutul de Calcul „Tiberiu Popoviciu” Cluj-Napoca, Academia Română (Emil Cătinaş)

8.6 Centrul de Calcul al Universității “Babeș-Bolyai” şi Școala de informatică din Cluj-Napoca
Grigor Moldovan

8.7 Institutul de Cercetări pentru Inteligenţă Artificială “Mihai Drăgănescu” (ICIA)
Angela Ioniță

8.8 Centrele Teritoriale de Calcul Electronic
Perioada de informatizare a României (1965-1980)
Despre produse informatice realizate la un Centru Teritorial de Calcul Electronic (Nicolae Fildan)
Centrul Teritorial de Calcul Electronic (CTCE) Târgu Mureș (Petru Pepelea)
1.Centrul Teritorial de Calcul Electronic Sibiu (CTCE) / Soft Aplicativ şi Servicii (SAS) Sibiu
2.Centrul Teritorial de Calcul Electronic Piatra Neamț (CTCE)
3.Centrul Teritorial de Calcul Electronic Brăila (CTCE)/Societatea de servicii informatice Brăila - S.A.
4.Centrul Teritorial de Calcul Electronic Alba Iuliai (CTCE)/SSI Alba Iulia
5.Centrul Teritorial de Calcul Electronic Iași (CTCE)/Sinta Iași

8.9 Informatica și IT în domeniile tehnic, economic și social (Marin Vlada)
1. Centrul de Informatică și Organizare al Municipiului București (CINOR)
2. Firma Alfa Software Cluj-Napoca
3. Centrul de pregătire în informatică (CPI) Bucureşti
4. Firma Cometa SRL București
5. Firma CRIsoft Brașov
6. SOFTWIN Group București
7. Compania SIVECO Romănia București
8. Asociația Română pentru Industria Electronică și Software (ARIES)
9. Firma InfoTim (CTCE)/ETA2U Timișoara
10. Firma Romsym Data București
11. Societatea Națională de Informatică (Softlead)
12. Firma Advanced Technology Systems (ATS) Târgoviște
13. Firma BITsoftware Brașov
14. Firma Softeh Plus București
15. Firma Else Digital Solutions București
16. Firma TotalSoft București
17. Firma Prosoft Solutions (PSS) București
18. Firma Indaco Systems București
19. Firma AttoSOFT Galați
20. Firma Nexus Media Iași
21. Firma Infomedia Pro București
22. Firma Integrisoft București
23. Asociația Patronală a Industriei Românești de Software și Servicii (ANIS)
24. Alte firme de informatică și IT
AMBO, ARI-Studio, AROBS, Artia Soft, Atlas Systems, AuraPortal, Avira, Axes Software, Axiologic SaaS, Axsys Romania,
BrainLabs Media, Business Logic Software, BusinessView Software, CIEL Romania, Computaris, CS Vision,
eMAG, Magister Software, RADCOM, Romanian Software, SAS GRUP,ScribSoftware, Senior Software, SETRIO, ZITEC

8.10 Utilizarea și dezvoltarea programelor Open-source în România (Marin Vlada)
1.Licența Publică Generală (GNU General Public License) și “Open Source”
2.Utilizarea sistemelor de programe Open-source în România
3.Exemple de pionierat privind utilizarea Open-source în România
A.Perioada de început a Internet-ului în România
B.Seminarul internațional “Linux și medii virtuale de instruiré” Arad
C.Romanian Symposium on Computer Science (ROSYCS) Iași
D.Romanian Knoppix for Biomedical Purposes și ROSLIMS-Romanian Simple Linux for Medical Students

9 Informatica și Cibernetica la Academia de Studii Economice (1963-1990) (Radu Homescu)
9.1 Înființarea Centrului de calcul al ASE, anul 1963
9.2 Activitatea de cercetare-producție
9.2.1 Înființarea Facultății de Calcul economic și Cibernetică economică
9.2.2 Seminariile științifice ale Centrului de calcul; Noua clădire și dotarea
cu calculatoare electronice
9.3 Laboratoarele de cercetare ale Catedrei de Cibernetică economică (LCCE)
9.3.1 Principalele teme de cercetare științifică ale LCCE
9.3.2 Colectivele și Laboratoarele Catedrei de Cibernetică economică
9.3.3 Seminariile științifice ale Catedrei și LCC
9.4 Învățământul de informatică și cibernetică economică
9.5 Laboratoarele de cercetare după anul 1975
9.6 Personalități din străinătate în vizită la Centrul de calcul al ASE
9.7 Manifestări științifice organizate de/sau împreună cu LCCE
9.7.1 Manifestări științifice interne
9.7.2 Manifestări științifice interne cu participare internațională
9.7.3 Participări la manifestări științifice externe
9.8 Revista de Cibernetică economică

10 Istoria informatizării în mediul preuniversitar românesc 1985-2018 (Radu Jugureanu, Dorina Jugureanu)
10.1 Perioada de pionierat 1985-1990

10.2 Perioada de învățare a informaticii 1990-2000
Scurt istoric al Internetului în România
Programul Computere pentru licee
Un proiect apărut la momentul potrivit. CISCO Networking Academy

10.3 Perioada de democratizare a învățământului 2001-2018
Programul SEI – Programului Național de Informatizare a Învățământului Preuniversitar Românesc
Elementele principale
Programul SEI – echipele de specialiști
eContent – patrimoniul didactic național
Formare profesională a cadrelor didactice
Recunoașteri internaționale ale proiectelor
Dezvoltarea conținutului digital
Manuale digitale pentru școli
Proiecte de Cercetare pentru educație
WAND – Platformă online pentru creare de conținut interactiv

10.4 Un proiect pentru Centenar – Enciclopedia digitală România 1918 (Radu Jugurean, Magda Stan, Daniela Mironov Bănuță, Bogdan Gornea)
Descriere
Experiența trecutului, transmisă lumii de azi
Contributori
Consiliul științific
Consiliul Științific Pedagogic

10.5 O privire în viitor privind strategia educațională în România (Concepte și formalizare: Ștefan Morcov, Florin Ilia, Florin Anton, Radu Jugureanu)
Ce nu s-a realizat încă
Către ce ne-am putea îndrepta
Cum va arăta anul 2030?

VOLUMUL V: Computing - Dezvoltare & Impact


11 Dezvoltarea domeniului de informatică/IT în România
11.1 Învățământul superior de informatică
11.2 Învățământul liceal și gimnazial de informatică
11.3 Producția de carte și publicații de informatică
11.4 Metode și sisteme informatice, studii și cercetări – evoluție și impact

12 Manifestări științifice și evenimente de informatică/IT în România
12.1 Congresul Matematicienilor Români, 1956
12.2 Conferința Națională de Cibernetică, 1958
12.3 Cursuri de informatică organizate de CCUB 1963-1969
12.4 Colocviul "Tehnici de calcul și calculatoare, București, 1967
12.5 Colocviul "Pregătirea cadrelor pentru informatică", Academia R.S.R., 1971
12.6 Colocviul Național de Informatică (INFO Iași), 1977
12.7 Sesiunea Științifică a CCUB, Aniversare CCUB-25 de ani, 1987
12.8 Conferința de informatică în economie (ASE), 1993
Concursul InfoEducatie - Vrancea (1994), https://infoeducatie.ro/despre
12.9 Programul "Sistemul Educaţional Informatizat" (SEI), 2001
12.10 Platforma de e-learning TimSoft, 2001
12.11 Platforma “Cancelaria Naţională”, 2003
12.12 Concursul de software educațional “Cupa Siveco”, 2003
12.13 Conferința Naționala de Învățământ Virtual (CNIV,) 2003
12.14 Școala de vară – Informatica la Castel, platforme open-source, 2003
12.15 Conferinţa de Interacţiune Om-Calculator (RoCHI), 2004
12.16 Conferinţa “eLearning and Software for Education” (eLSE), 2005
12.17 International Conference on Virtual Learning (ICVL), 2006
12.18 Portalul Elearning.Romania, 2006
12.19 Programul Intel®Teach, 2007
12.20 Programul "Instruirea în Societatea Cunoaşterii", 2009
12.21 Platforma educaţională Moodle România, 2010
12.22 Școala de Vară de Medii Virtuale (creatiVE), 2012
12.23 Conferințe și simpozioane de informatică și IT ale firmelor

Bibliografie generală

Index de Autori

Lista cărților de informatică din perioada 1955-2000, http://c3.cniv.ro/?q=2018/carti-info