CNIV 2018

Metodologia clasificării universităților - Proiect pentru realizarea unei clasificări a universităților din România


BUCUREȘTI 25 IANUARIE 2018, CNIV România
Marin Vlada, Universitatea din București

Proiect de metodologie pentru realizarea unei clasificări a universităților din România 

Cateva argumente (METODOLOGIA-Proiect: https://www.edu.ro/, Consultare publică: 3 februarie 2018)

  • Metodologia propusă realizează clasificarea universităților - și nu clasamente/ierarhii, evidențiind diversitatea instituțiilor de învățământ superior și nu evaluându-le. Metodologia propune ca indicatorii de clasificare să nu primească ponderi diferite.
  • Avantajele aceastei metodologii determinată de date, drept criteriu de grupare a universităților, sunt reprezentate de faptul că aceasta va avea la bază un singur criteriu aplicat tuturor instituțiilor; se va baza pe date disponibile public și verificabile și, tocmai datorită faptului că va fi determinată de date, va permite flexibilitate în definirea acestor grupuri și, drept urmare, în adaptarea la modificările viitoare din peisajul învățământului superior.
  • Imaginea nu va fi doar un instantaneu static al acestor instituții, ci va permite și comparații mai dinamice, precum și identificarea modificărilor survenite în timp pe măsură ce procesele de clasificare evoluează în timp.

Metodologia propusă este structurată pe trei niveluri:

1. Primul nivel vizează gruparea unităților pe diferite „tipuri”.
2. Cel de-al doilea nivel organizează aceste diferite tipuri de universități pe „clase” în funcție de orientarea acestora spre educație, cercetare și/sau creație artistică.
3. În cadrul celui de-al treilea nivel, aceste „tipuri” diferite de universități sunt clasificate mai departe în funcție de 6 (șase) dimensiuni, alături de indicatorii corespunzători ai acestora în legătură cu activitățile de cercetare și educație, precum și cu implicarea la nivel internațional, regional și social, transferul de cunoștințe și profilul studenților.
4. În plus față de aceste trei niveluri, trebuie avut în vedere și un „nivel zero” al indicatorilor descriptivi.
Ca și în cazul primului nivel, în cel de-al doilea nivel al metodologiei propuse, „clasele” de universități vor reieși din date - și nu din auto-identificarea universităților.

Ca și în cazul primului nivel, în cel de-al doilea nivel al metodologiei propuse, „clasele” de universități vor reieși din date - și nu din auto-identificarea universităților.

NIVELUL 0 – Descrierea/identificarea universității
• Numele instituției, Codul , Locația, Mărimea, Misiunea

NIVELUL 1 –Tipul/categoria universității
• Conform Consiliului Național al Rectorilor (CNR), Constanța 2017:
(1) universități humboldtiene;
(2) universități de arte și vocaționale;
(3) universități complexe;
(4) universități politehnice;
(5) universități de medicină și farmacie;
(6) universități de agronomie și medicină veterinară;
(7) universități militare;
(8) universități de economie și administrație;
(9) universitatea de teologie.

NIVELUL 2 –Clasa universității
• „Clasele” A, B și C de universități vor ieși din rezultatele unei agregări a dimensiunilor celui de-al treilea nivel al metodologiei privind educația și cercetarea.
A. Universitate de Educatie
B. Universitate de Educatie și Cercetare
C. Universitate de Cercetare

NIVELUL 3 –Dimensiunile si indicatorii universității
Cele șase dimensiuni ale acestui al treilea nivel al metodologiei sunt:
(1) educație,
(2) cercetare,
(3) internaționalizare,
(4) implicare regională și socială,
(5) transfer de cunoștințe
(6) profilul studenților.
Cele 6 Dimensiuni:
1. Activitatea de educație (cu 1.1-1.7 indicatori)
2. Activitatea de cercetare(cu 2.1 -4.7 indicatori)
3. Activitatea de internationalizare (cu 3.1 -3.5 indicatori)
4. Implicare regională și socială (cu 4.1 -4.5 indicatori)
5. Transfer de cunoaștere (cu 5.1 -5.5 indicatori)
6. Profilul studenților (cu 6.1 -6.5 indicatori).
În cadrul fiecăreia dintre cele 6(șase) dimensiuni ale acestui nivel, indicatorii sunt organizați în jurul a 3 (trei) aspecte: producția, resursele și comunicarea și digitalizarea. Fiecare din cele 3 aspecte este caracterizat de un număr de 1-n indicatori, în funcție de numărul parametrilor care definesc cât mai relavant aspectul corespunzător.
Includerea de indicatori privind aspectele legate de comunicare și digitalizare în diferitele dimensiuni ale acestei metodologii contribuie astfel la oferirea unei imagini a instituțiilor care își analizează gradul de modernizare și adaptarea la utilizarea tehnologiei.
Însă includerea indicatorilor privind comunicarea și digitalizarea este, de asemenea, în concordanță cu Strategia Națională pentru Educație Terțiară din România, în special în ceea ce privește acțiunile care trebuie întreprinse pentru a îmbunătăți oferta TIC în contextual promovării educației terțiare de înaltă calitate și, la rândul său, urmărește să abordeze preocupările percepute privind plagiatul în sistemul de învățământ superior din România care, la rândul său, îi afectează calitatea.

  • Această organizare a indicatorilor pe aspecte și dimensiunea de comunicare și digitalizare reprezintă adaptări ale metodologiilor pentru U-Ranking din Spania și pentru Clasificarea Universităților din Italia realizată de Censis, Pérez, F. și J. Aldás (2017), U-Ranking. Indicadores Sintéticos de las Universdades Españolas. Valencia: IVIE-BBVA (junio),DOI: http://dx.medra.org/10.12842/RANKINGS_SP_ISSUE_2017

Observații:
1. Nivelurile doi și trei ale acestei metodologii sunt strâns interconectate. „Clasele” A, B și C de universități vor ieși din rezultatele unei agregări a dimensiunilor celui de-al treilea nivel al metodologiei privind educația și cercetarea.
2. Indicatorii care corespund celorlalte dimensiuni ale celui de-al treilea nivel al metodologiei - internaționalizarea, angajamentul social și regional și transferul de cunoștințe - ar putea fi, de asemenea, agregate pe dimensiuni.
3. În conformitate cu accentul pus pe clasificarea universităților - și nu pe crearea de clasamente, evidențiind diversitatea instituțiilor de învățământ superior și nu evaluându-le, această metodologie propune ca indicatorii de clasificare să nu primească ponderi diferite. Fiecare dintre acești indicatori trebuie considerat a avea o pondere sau importanță egală ca descriptor demografic pentru instituții.

Tabelul indicatorilor pentru cele 6 dimensiuni (Dimensiuni și indicatori)




Observație: La dimensiunea D6 numerotatea indicatorilor este eronată (resurse, comunicarea și digitalizarea)!

PROPUNERE
Adăugarea unei noi dimensiuni – 7. Cadre didactice (cu 7.1-7.7 indicatori) cu următorii indicatori:

Producție: 7.1. Numărul cadrelor didactice ce au promovat în grad didactic în ultimii 10 ani; 7.2. Gama de programe și proiecte destinate perfectionării cadrelor didactice.
Resurse: 7.3. Raportul grade didactice Profesori-Conferențiari-Asistenți; 7.4. Vârsta medie a cadrelor didactice; 7.5. Salariul mediu al cadrelor didactice.
Comunicare și digitalizare: 7.6. Numărul cadrelor didactice ce utilizează paginile Web personale în activitatea didactică; 7.7. Numărul cadrelor didactice ce utilizează resurse online – inclusiv proprii, în activitatea didactică si de cercetare.

Referințe
[1] Poiect MEN (2017) – “Metodologia și indicatorii propuși pentru clasificarea universităților din România”, MEN, 29 decembrie 2017, https://www.edu.ro/sites/default/files/proiect%20metodologie%20clasificare%20universitati.pdf
[2] Frank Ziegele (2013) “Classification of Higher Education Institutions: The European Case.” (Clasificarea Instituțiilor de învățământ superior: Situația în Europa), Pensamiento Educativo. Revista de Investigación Educacional Latinoamericana, 2013, 50(1), 76-95, CHE Centre for Higher Education, Germany, ISSN: 0719-0409, doi:10.7764/PEL.50.1.2013.7,
http://pensamientoeducativo.uc.cl/files/journals/2/articles/567/public/567-1477-1-PB.pdf
[3] van Vught et al (2010), „Natura unei instituții de învățământ superior este parțial determinată de corpul său de studenți.”, U-Map, The European Classification of Higher Education Institutions. Final Report to the EC, Education and Culture DG, Socrates LLL Programme. p. 28.
[4] Censis. Pérez, F. și J. Aldás (2017) U-Ranking. Indicadores Sintéticos de las Universdades Españolas. Valencia: IVIE-BBVA (junio),DOI: http://dx.medra.org/10.12842/RANKINGS_SP_ISSUE_2017;


RANKING WEB of Universities - Europe, Romania, IANUARIE 2018: http://www.webometrics.info/en/Europe/romania