CNIV 2018

Romanian Informatics (RoInfo) - INFORMATICA ÎN ROMÂNIA. Oameni, instituții, concepte, teorii și tehnologii


BUCUREȘTI 25 MAI 2018, CNIV România
Conf. dr. Marin Vlada*, Universitatea din București
From M. Vlada, https://mvlada.blogspot.ro/

---------------
*membru titular al Comitetului Român de Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii (CRIFST)/Divizia Istoria Științei (DIS), Academia Română, membru în Comitetul de redacție al revistei "Studii și Comunicări", Academia Română - http://prof.unibuc.ro/vlada

Referință la această pagină (utilizarea de text sau imagine se va face cu citarea referinței): M. Vlada, Romanian Informatics (RoInfo) - INFORMATICA ÎN ROMÂNIA. Oameni, instituții, concepte, teorii și tehnologii, http://www.c3.cniv.ro/?q=2018/ro-info , 2018

60 de ani de INFORMATICĂ ROMÂNESCĂ


UPDATE: Ultimul apel - Deadline: 27 Noiembrie 2018: http://www.c3.cniv.ro/?q=2018/roinfo-apel

Persoanele interesate (autori din mediul universitar, mediul preuniversitar și din industria de software/IT) se pot înscrie prin trimiterea materialelor (articole și opinii, studii ale unor concepte și teorii, evoluția și dezvoltarea unor programe pentru dezvoltarea învățământului de informatică, evoluția și dezvoltarea industriei de calculatoare din România, evoluția și dezvoltarea industriei de software din România, descrierea unor evenimente prin poze, scheme etc.) până marți, 27 noiembrie 2018, la adresa de e-mail vlada[at]fmi.unibuc.ro sau marinvlada[at]gmail.com.

UPDATE: M. Vlada, Proiectul ROINFO 2018/2019 – 60 de ani de informatică românească, STUDII ŞI COMUNICĂRI / DIS, vol. XI, 2018, Academia Romănă, http://studii.crifst.ro/doc/2018/2018_04_05.pdf, http://studii.crifst.ro/2018.php
UPDATE: Apel la contribuții pentru volumul „Istoria informaticii românești. Apariție, dezvoltare și impact. Oameni, organizații, evenimente, rezultate și tehnologii” - https://www.unibuc.ro

C U P R I N S - 12 Capitole - DRAFT, Ultima actualizare: 14 iunie 2019- http://c3.cniv.ro/?q=2018/iir
M. Vlada (ed.), Volumul "ISTORIA INFORMATICII ROMÂNEȘTI. APARIȚIE, DEZVOLTARE ȘI IMPACT", 2018

UPDATE: Termen limită: 1 nov. 2019 - propuneri pentru Lista cărților românești de informatică din perioada 1955-2000 - http://c3.cniv.ro/?q=2018/carti-info

UPDATE:
1. M. Vlada, Conferinţe la Academia Română „Începuturile Informaticii”: Gh. Păun, D. Vaida, I. Văduva, D. Farcaș, http://www.c3.cniv.ro/?q=2018/cifa-mecipt , 2018
2. ROINFO "Informatica în România. Oameni, organizații, evenimente, rezultate și tehnologii” – apel la contribuții, http://www.agora.ro
3.M. Vlada, "Fenomenul" informaticii românești - secvențe cu explicații - http://c3.cniv.ro/?q=2018/restituiri





Proiectul național ROINFO dedicat Centenarului Marii Uniri: "Realizări românești în domeniul Informaticii" / Romanian Informatics (ROINFO) - People, institutions, concepts, theories and technologies.



100 de ani de la MAREA UNIRE și 60 de ani de INFORMATICĂ ROMÂNESCĂ

MOTTO
„Informatica restabileşte nu numai unitatea matematicilor pure şi a celor aplicate, a tehnicii concrete şi a matematicilor abstracte, dar şi cea a ştiinţelor naturii, ale omului şi ale societăţii. Reabilitează conceptele de abstract şi de formal şi împacă arta cu ştiinţa, nu numai în sufletul omului de ştiinţă, unde erau întotdeauna împăcate, ci şi în filosofarea lor.” Gr. C. Moisil (1906-1973), Computer Pioneer Award of IEEE, https://www.computer.org/web/awards/pioneer-grigore-moisil | http://c3.icvl.eu/2018/gr-c-moisil

Calculatorul - mijloc de formare a unei noi viziuni asupra educaţiei, cercetării şi inovării. Dacă Matematica nu ar fi fost “nimic nu ar fi fost”: nici zero şi nici fizica, chimia sau arhitectura, nici roata şi nici calculatorul, nici tiparul şi nici telefonul, nici informatica şi nici cibernetica. Dar, faţă de toate aceste entităţi materiale inventate de om, şi faţă de universul cunoştinţelor acumulate, cunoaşterea îl ajută pe om să gândească toată viaţa, să creeze şi să-şi imagineze, să iubească natura şi pe semenii săi, să fie emotiv şi curajos, să fie consecvent şi ordonat, să viseze şi să fie fericit (M. Vlada, 2010).

Se schimbă lumea, se schimbă mintea noastră, mintea copiilor noştrii se schimbă şi ea, se schimbă ştiinţele, teoriile, metodele şi tehnicile de investigare, educaţia noastră se schimbă mereu, profesiile şi locurile de muncă ale oamenilor sunt într-o continuă schimbare, se schimbă mentalităţi, religii şi filosofii, se schimbă mijloacele de transport şi de comunicaţii, se schimbă infrastructura şi natura, se schimbă OMUL (M. Vlada, 2011).


APEL LA CONTRIBUȚII

În anul CENTENARULUI MARII UNIRI din anul 1918, organizațiile publice din România au ințiat diverse acțiuni de celebrare a evenimentului istoric realizat de români în anul de grație 1918. Aceste acțiuni se doresc a fi un omagiu pentru eforturile deosebite realizate de națiunea română în toate domeniile vieții economice, sociale, științifice, tehnice etc. Inițiativele și eforturile, de-alungul anilor, au fost realizate de mulți înaintași în toate activitățile lor, de aceea, astăzi, avem o datorie patriotică pentru ca aceste modele, succese și realizări românești să fie transmise ca "tezaur" generațiilor actuale și celor ce vor veni, să fie cunoscute și pe plan mondial.

În acest sens, Academia Româna a ințiat "Programul Academiei Române de sărbătorire a Centenarului Marii Uniri". În această privință conducerea Academiei Române își propune un set de proiecte strategice, știut fiind faptul că unele dintre acestea vor continua și după momentul 1 Decembrie 2018. De exemplu, elaborarea Seriei bilingve de sinteze „Civilizația românească/Romanian Civilization“. "Constatând precaritatea cunoștințelor asupra realizărilor românești din sfera culturală și științifică atât pe plan național, cât și mai cu seamă dincolo de hotare, forurile savante din țară au datoria de a ne reliefa în mod documentat și cu obiectivitate potențialul intelectual în consonanță cu parcursul evolutiv derulat pe alte meridiane". Deja, în luna mai 2018 a apărut prima publicație, ROMANIAN CIVILIZATION. Supp.1: "One Hundred Romanian Authors in Theoretical Computer Science", Editura Academiei Române, 2018, Edited by Svetlana COJOCARU, Chişinău, Acad. Gheorghe PĂUN, Curtea de Argeş, Prof. univ. dr. Dragoş VAIDA, Bucharest - http://www.c3.icvl.eu/2018/rom-csc .

“Istoria matematicii şi a informaticii în România" la Academia Română

ub-acad-1080x675De asemenea, Academia Română, prin Divizia de Istoria Științei a Comitetului Român de Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii (DIS/CRIFST), organizează Ciclu de conferințe “Istoria matematicii şi a informaticii în România", în perioada ianuarie-noiembrie 2018, în Sala de Consiliu a Academiei Române, între orele 15-18.

Evenimentele sunt organizate în colaborare cu Grupul de Cercetări Interdisciplinare (GCI) al Diviziei de Logică, Metodologie și Filosofia Științei (DLMFS) din CRIFST și cu Universitatea din București. Ciclul de conferințe se va finaliza cu publicarea unui volum cu teme ce se vor dezbate la aceste evenimente - http://c3.cniv.ro/?q=2018/acad-2018 .

Joi, 24 mai 2018, în Aula Academiei Române, Secţia de Ştiinţe Matematice a Academiei Române, a organizat Sesiunea omagială „PETRE SERGESCU, artizan al cooperării internaţionale în domeniul istoriei ştiinţei” consacrată împlinirii a 125 de ani de la naşterea matematicianului român - http://www.acad.ro/com2018/pag_com18_0524.htm .

Proiectul național ROINFO

Alăturându-ne acestor inițiative și programe, Proiectul național ROINFO "Realizări românești în domeniul Informaticii" își propune să elaboreze studii și cercetări pentru a descrie și explica "fenomenul" apariției, evoluției și dezvoltării informaticii în România. Acest demers nu poate fi complet și cuprinzător, fiind un început, decât dacă avem în vedere diversitatea de variabile în timp și spațiu. Suntem conștienți de faptul că studiile vor fi caracterizate de subiectivism, fiind vorba de oameni, evenimente, instituții, procese, teorii și aplicații, metode și tehnologii, evoluții și schimbări etc. De asemenea, demersul nostru este cu atât mai oportun și major, având în vedere faptul că încă mai există în viață oameni de știință, profesori, cercetători, ingineri, economiști etc, ce au trăit în deceniile '50-'60, când se consolida informatica pe plan mondial și, când s-au construit primele calculatoare electronice din generațiile I-III.

Imaginea alăturată: Proiectul „Respect pentru Valorile Naţionale” - Consiliului Judeţean Argeş , https://mvlada.blogspot.com/



Concluzie

Așteptăm de la un public larg aceste contribuții ce pot fi: articole și opinii, studii ale unor concepte și teorii, evoluția și dezvoltarea unor programe pentru dezvoltarea învățământului de informatică, evoluția și dezvoltarea industriei de calculatoare din România, descrierea unor evenimente prin poze, scheme etc.

În urma acceptării acestor contribuții vor exista 3 VARIANTE privind materializarea lor prin publicare (PRINT și Online):

  • Varianta 1 - Editarea volumului "Istoria informaticii românești. Apariție, dezvoltare și impact" împreună cu volumele de lucrări CNIV 2018 (RO), respectiv ICVL 2018 (ENG) prin finanțare de la Ministerul Cercetării și Inovării (MCI), octombrie 2018;

    UPDATE: Termen limită: 1 octombrie 2018 - propuneri pentru Lista cărților românești de informatică din perioada 1955-2000 - http://c3.cniv.ro/?q=2018/carti-info
    UPDATE: "Fenomenul" informaticii românești - secvențe cu explicații - http://c3.cniv.ro/?q=2018/restituiri

  • Varianta 2 - articole pentru revista "Studii și Comunicări" editată de Comitetul Român de Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii(CRIFST)/Divizia Istoria Științei (DIS), Academia Română, octombrie 2018
  • Varianta 3 - Editarea volumului "Informaticieni de prestigiu din România", partea I - Computing Classification System (CCS 2012) și Lista de persoane din domeniul informaticii, partea II - realizări românești în domeniul informaticii și domeniile asociate lor (CV-uri ale unor persoane din mediul universitar, mediul IT, mediul preuniversitar), octombrie 2019;

    UPDATE: Lista provizorie a informaticienilor – Mediul UNIVERSITAR/ IT/ PREUNIVERSITAR:
    http://c3.cniv.ro/?q=2018/inf-univ
    http://c3.cniv.ro/?q=2018/inf-it
    http://c3.cniv.ro/?q=2018/inf-preuniv

    UPDATE: LISTA PROVIZORIE-EDITORI (var. 3)- editor coord.: Marin Vlada;
    Sectiunea UNIV. (coord. A. Atanasiu): Marin Vlada, Grigore Albeanu, Adrian Atanasiu, Adrian Adăscăliței, Mircea Popovici, Ion Iancu, Stelian Niculescu, Marius Măruşteri;
    Sectiunea IT (coord. Al. Tulai): Alexandru Tulai, Radu Jugureanu, Ștefan Morcov, Bogdan Crivăț, Vasile Baltac;
    Sectiunea PREUNIV. (coord. M. Șerban) : Emanuela Cerchez, Marinel Șerban, Ovidiu Domșa, Doru Anastasiu Popescu, Daniel Popa, Mariana Milosescu, Cătălina Burlacu

    CONTACT: M. Vlada marinvlada[at]gmail.com

ARGUMENTE

MOTTO
Knowledge: Knowledge is evolution of thinking and languages over time, M. Vlada, 2015.

Computer Program: "A program is a theory (in some logic) and computation is deduction from the theory." J. A. Robinson

Sciencies: Sciences are languages, models and virtual representations of knowledge. (CNIV 2008, M. Vlada)

AlGORITHM = LOGIC + CONTROL (Kowalski 1979), where "Logic" represents a logic program and "Control" represents different theorem-proving strategies.

The research and development, innovation and improvement, foundation work and new concepts for the implementation and development of modern technology on the use of computers led to define the following pseudo-equation:

PROGRAM = ALGORITHM + DATA STRUCTURES (Wirth 1975)
EXPERT SYSTEM = KNOWLEDGE + META-INTERPRETER (Sterling 1984)

-------------------

INFORMATICA face parte din categoria științelor exacte: MATEMATICĂ, FIZICĂ, CHIMIE, INFORMATICĂ, fiind cea mai noua știință cu impact revoluționar asupra tuturor domeniile societății românești.

Principalele etape privind apariția, evoluția și dezvoltarea informaticii:

  • Deceniile '30-'40 - apariția și consolidarea științei sistemelor - CIBERNETICA; Noua știință a fost numită Cibernetică, în anul 1948, după ce, 10 ani de la apariția cărții lui Odobleja, matematicianul american Norbert Wiener publică “Cybernetics or Control and Communication in the Animal and the Machine”, carte apărută în același timp la Paris și New York. Cibernetica a contribuit la apariția primelor calculatoare electronice, după anul 1945, și la dezvoltarea Informaticii (Computer Science) și a Inteligenței artificiale
  • Deceniile '50-'60 - apariția și construirea calculatoarelor electronice din generațiile I-III; apariția sistemelor de operare și a limbajelor de programare; primele cercetări și rezultate în teoria limbajelor formale și în inteligența artificială; România acelor ani, înainte și după cel de-al II-lea război mondial, era conectată la activitatea științifică și tehnică privind apariția noilor științe: Cibernetica și Informatica, prin eforturile științifice ale comunității mondiale, la construirea sistemelor de calcul (computer systems). În deceniul ‘60 România era considerată între primele țări din lume (după SUA, Anglia, URSS, Germania, Franţa, Japonia, Austria, Olanda, Italia, Danemarca) privind cercetările și eforturile pentru construirea calculatorului electronic;
    "Campania Moisil” de informatizare a României anilor ’60-‘70: Grigore Moisil a gândit un proiect transformat într-o acţiune naţională privind “matematizarea României” și utilizarea calculatoarelor, Moisil fiind cel care a avut ideea introducerii liceelor și facultăţilor de informatică în România, și o iniţiativă foarte importantă – de a crea un Centru de Calcul la Universitatea din Bucureşti. În felul acesta, la acea vreme, România era una dintre cele 10 universităţi din lume care aveau Centru de calcul.
  • Deceniile '70-'80 - apariția microprocesorului și trecerea de la sistemele de calcul de tip batch (tehnologia cartelelor perforate, cartele Hollerith) la sistemele de calcul interactive (generațiile IV-V); apariția limbajelor de programare pentru baze de date, grafică pe calculator, inteligența artificială; apariția sistemelor de operare pentru rețele de calculatoare; apariția primelor sisteme expert (inteligente); desfășurarea proiectului japonez pentru construirea calculatorului inteligent de generația a V-a; Apariția primelor mari aplicații de sisteme informatice, apariția primelor sisteme expert în diverse domenii: medicină, chimie etc. Performanțe deosebite ale sistemelor de operare destinate sistemelor de calcul (PC și rețele de calculatoare): sistemele de operare Windows, RSX 11M, Novell etc. Perioada de consolidare a gândirii algoritmice și dezvoltarea gândirii obiectuale (Object-oriented Programming - OOP)
  • Deceniile '90-2000 - apariția rețelei mondiale de calculatoare (sistemul Internet) și a tehnologiilor Web 1.0 și 2.0; apariția sistemului de operare Linux, apariția motoarelor de căutare Google; apariția limbajelor de programare HTML, Java etc., apariția tehnologiilor ASP, PHP, MySQL etc, a platformelor Content Management Systems (CMS), Learning Management Systems (LMS, e-Learning) etc. Apariția telefoanelor mobile: mobile device (handheld computer)- LCD flatscreen sau touchscreen
  • Deceniile 2010-2020 - apariția primei generații de iPhone (mobile phone) cu sitemul de operare iOS - anul 2010, apariția primul smartphone (handheld personal computer) cu mobile operating system (Android), apariția tehnologiilor de imprimare 3D, apariția tehnologiilor Touchscreen - Tablet computer (portable personal computer) și iPad, apariția tehnologiilor de Realitatea virtuală (Virtual reality, VR) și a tehnologiei 3D - AR (Augmented Reality), apariția paradigmei Cloud computing, apariția tehnologiilor multiple - Internet of Things (IoT)

DEFINIȚII

DEFINIȚIA 1. "Informatica a evoluat ca o știință de sine stătătoare, care face legatura între Matematică și Știința calculatoarelor, acoperind un spectru care pleacă de la elaborarea de teorii și modele, utilizând instrumente matematice, până la implementarea de soluții computaționale performante și sigure." Informatica Universitaria, www.informatica-universitaria.ro/ . All Fields of Study - http://academic.research.microsoft.com

DEFINIȚIA 2. Informatica a devenit o ştiinţă deoarece utilizează metode, tehnici şi instrumente proprii pentru investigarea obiectelor şi proceselor pe care le defineşte şi cu care operează. Tezaurul ştiinţific al Informaticii este rezultatul unor simbioze de cunoştinţe şi cercetări provenite şi de la alte ştiinţe (matematică, cibernetică, microelectronică, fizică, chimie etc.) şi care prin metode şi tehnici proprii, şi utilizînd dispozitive speciale (sisteme de calcul-calculatoare) prelucrează informaţii şi cunoştinţe pe care trebuie să le interpreteze, să le transforme şi să le comunice (M. Vlada).

DEFINIȚIA 3. "Informatics studies the application of information technology to practically any field, while considering its impact on individuals, organizations, and society. It uses computation as a universal tool to solve problems in other fields, to communicate, and to express ideas." by Judith Tolliver, Illinois Informatics Institute, University of Illinois - https://www.informatics.illinois.edu/

DENUMIRI

Termenul de Informatică - Computer Science (America); Europa: Informatique (Fr), Informatics (Eng), Informatik (Danish, German, Swedish), Informatica (Naderland, Italian); Informatics: (computing) a branch of information science, and of computer science, that focuses on the study of information.

OBSERVAȚIE. Conform opiniei prof. univ. dr. Dragoș Vaida termenul de INFORMATICĂ s-a impus în România ca urmare a cărților informaticianului francez JACQUES ARSAC (1929-2014) - Professor of computer science at Paris VI Pierre and Marie Curie; Founder of Institut de programmation de Paris (1967); Director of Centre de calcul de l’Observatoire de Meudon (1959):
-Jacques Arsac, André Lentin, Maurice Nivat et Louis Nolin, Algol: Théorie et Pratique, Gauthier-Villars, 1965
-Jacques Arsac, Système de conduite des ordinateurs, Dunod, 1968
-Jacques Arsac, La Science informatique, Dunod, 1970
Ultima carte a fost tradusă în romănă, în anul 1973:
J. Arsac, Informatica, Editura enciclopedică română (traducere și prefață de Constantin P. Popovici și Petru Năvodaru), 1973.


Computer Science ≠ Informatics ≠ Information Technology (IT)

**** http://mvlada.blogspot.com/2011/08/about-computer-science-and-informatic...
Computer Science and Informatics were considered identical terms. Today, the terms are different. The general public sometimes confuses Computer Science with Informatics or Information Technology (IT). Computing (information and knowledge processing) has changed the world and continues to influence nearly every aspect of our lives, including medicine and health care, business and finance, education and training, science and technology, politics and government, and entertainment.

Computer Science - http://academic.research.microsoft.com/?SearchDomain=2&entitytype=2
• Algorithms Theory • Artificial Intelligence • Bioinformatics & Computational Biology • Computer Education • Computer Vision • Data Mining • Databases • Distributed Parallel Computing • Graphics • Hardware & Architecture • Human-Computer Interaction • Information Retrieval • Machine Learning & Pattern Recognition • Multimedia • Natural Language & Speech • Networks & Communications • Operating Systems • Programming Languages • Real-Time & Embedded Systems • Scientific Computing • Security & Privacy • Simulation • Software Engineering • World Wide Web.

PROFESII

Profesii în domeniul INFORMATICII / Information Technology (IT).

  • Anul 1960: apărea prima profesie - programator calculatoare electronice
  • Anul 2018: sunt standardizate 23 de profile diferite de profesii IT și 40 competențe profesionale.

"Peste câțiva ani cererea de specialiști IT în Europa va fi cu 1 milion mai mare decât oferta." Prof. dr. Vasile Baltac, președinte ATIC (Asociația pentru TIC din România) - CNIV 2016, http://infoub.unibuc.ro/2016

La Universitatea din Craiova, unde s-au desfășurat CNIV & ICVL 2016, am evocat rapida diversificare a profesiilor IT. În perioada anilor 1960 apărea prima profesie specifică, aceea de programator calculatoare electronice. În prezent, sunt standardizate 23 de profile diferite de profesii IT și 40 competențe profesionale. Evoluția are la origini apariția lumii digitale favorizată de miniaturizarea și scăderea costului echipamentelor digitale, creșterea vitezei și scăderea costului telecomunicațiilor și în fine, creșterea volumului și scăderea spre zero a costului înmagazinării datelor. Am mai subliniat că alegerea unei profesii IT este fără risc. În câțiva ani cererea de specialiști IT în Europa va fi cu un milion mai mare decât oferta.” Prof. dr. Vasile Baltac, președinte ATIC (Asociația pentru TIC din România).


Informatics and Computer Science vs. Information Technology

  • The 2012 ACM Computing Classification System (DL:DIGITAL LIBRARY) - https://dl.acm.org/ccs/ccs_flat.cfm

    DOMENII MAJORE: 1. Hardware; 2. Computer systems organization; 3. Networks; 4. Software and its engineering;
    5. Theory of computation; 6. Mathematics of computing; 7. Information systems; 8. Security and privacy;
    9. Human-centered computing; 10. Computing methodologies; 11. Applied computing; 12. Social and professional topics

  • Job titles, http://www.rasmussen.edu/degrees/technology/blog/computer-science-vs-inf...

    Common Computer Science Job titles - Software applications developer; Computer systems analyst; Web developer; Computer programmer

    Common Information Technology Job titles: Computer support specialist; Network administrator; Network architects; Computer systems manager

  • Degree programs, https://www.onlinecoursereport.com/choosing-a-technology-degree-computer...

EVOLUȚIE

Evoluție în utilizarea calculatorului:

  • Complexitatea aplicaţiilor de utilizare a calculatorului în diverse domenii de activitate (inclusiv în educatie), a determinat perfecţionarea atât a sistemelor de operare şi limbajelor de programare, cât şi a tehnologiilor şi platformelor. Au fost concepute şi elaborate noi sisteme de operare, noi limbaje de programare, noi tehnologii.
  • Dacă în anii ’70 inventarea şi utilizarea microprocesorului au însemnat o revoluţie în domeniul arhitecturii calculatoarelor, în anii ’90 a fost o adevărată revoluţie atât în domeniul reţelelor de calculatoare, cât şi în domeniile limbajelor de programare (Java şi JavaScript) şi sistemelor de operare (Linux, Windows). Astfel, au apărut tehnologiile Web. Trebuie menţionate dezvoltarea şi evoluţia limbajului C++, care în anii ’80 a implementat şi dezvoltat modelul orientat spre obiecte (modelul programării obiectuale are rădăcini în limbajele SmallTalk, Lisp etc.) şi programarea orientată spre obiecte (OOP-Object Oriented Programming).
  • Dacă în deceniul 70 (secolul XX) la nivel universitar, erau câteva discipline proprii informaticii, astăzi există domenii complexe ale Informaticii: Sisteme de operare, Arhitectura calculatoarelor, Programare şi Software Engineering, Reţele de calculatoare şi Computing, Baze de date şi sisteme informatice, Programare şi dezvoltare Web, Grafică pe calculator şi realitate virtuală, Geometria computaţională, Modelare şi simulare, Calcul paralel şi distribuit, Inteligenţă artificială şi sisteme expert, Ingineria cunoaşterii

Anul 1990 vs. Anul 2010 – CONCEPTE, NU existau, dar astăzi există:
www, web technologies, web programming, web server, router, proxy, spider, e-mail, HTML, XML, PHP, URL, My SQL, DNS, DHCP, cookie, .com, .edu, .ro, .eu, link, Google, Facebook, Yahoo, Mozilla, Chrome, chat, skype, Yahoo! messenger, twitter, SMS, RSS, BBS, CSS, SSL, SSH, Firewall, Page rank algorithm, e-learning, educational software, virtual learning, e-commerce, e-training, iPhone, iPad, SmartPhone, Tablet PC, Android OS, Blackberry, Cloud computing, Touch technology, interactive table,online journal, online courses, digital library, open source, Flash, PDF, CMS, Moodle, Drupal, Joomla!, Wikipedia, wiki, blog, Java, JavaScript, Windows OS, Linux, Azure platform.

PLAN DE ACȚIUNE

Activități și termene pentru cele 3 VARIANTE:

  • Varianta 1 - Editarea volumului "Istoria informaticii românești. Apariție, dezvoltare și impact" împreună cu volumele de lucrări CNIV 2018 (RO), respectiv ICVL 2018 (ENG) prin finațare de la Ministerul Cercetării și Inovării (MCI), octombrie 2018

    Termen limită: 1 septembrie 2018 - articole, poze, opinii etc.

    Termen limită: 1 octombrie 2018 - propuneri pentru Lista cărților românești de informatică din perioada 1955-1999 - http://c3.cniv.ro/?q=2018/carti-info

  • Varianta 2 - articole pentru revista "Studii și Comunicări" editată de Comitetul Român de Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii(CRIFST)/Divizia Istoria Științei (DIS), Academia Română, octombrie 2018

    Termen limită: 1 septembrie 2018 - articole.

  • Varianta 3 - Editarea volumului "Informaticieni de prestigiu din România", partea I - Computing Classification System (CCS 2012)și Lista de persoane din domeniul informaticii, partea II - realizări românești în domeniul informaticii și domeniile asociate lor (CV-uri ale unor persoane din mediul universitar, mediul IT, mediul preuniversitar), noiembrie 2019

    Termen limită: noiembrie 2019 - propuneri pentru constituirea comitetului de editori (5 din mediul universitar, 5 din mediul IT, 3 din mediul preuniversitar).

    Termen limită: 1 noiembrie 2019 - propuneri de persoane pentru completarea unui CV template.

    Termen limită: 1 decembrie 2019 - Acceptarea listei de persoane cu CV pentru volum.

RESURSE, PUNCTE DE PLECARE

1. The 2012 ACM Computing Classification System (DL:DIGITAL LIBRARY)- Sursa: https://dl.acm.org/ccs/ccs_flat.cfm

DOMENII MAJORE: 1. Hardware; 2. Computer systems organization; 3. Networks; 4. Software and its engineering;
5. Theory of computation; 6. Mathematics of computing; 7. Information systems; 8. Security and privacy;
9. Human-centered computing; 10. Computing methodologies; 11. Applied computing; 12. Social and professional topics


Lista cărților românești de informatică din perioada 1955-1999

2. Lista cărților românești de informatică din perioada 1955-1999 - http://c3.cniv.ro/?q=2018/carti-info (ULTIMA ACTUALIZARE: IUNIE 2018)

3. List of Operating Systems (611 - Operating Systems; 657- Linux Distributions, 29 mai 2018 ) - https://www.operating-system.org/betriebssystem/_english/os-liste.htm

4. List of software platforms - http://computer.wikia.com/wiki/List_of_platforms_by_type

5. List of Programming Languages (peste 2500 - Computer Programming Languages, 29 mai 2018)
- Arborele genealogic, _ https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/2/25/Genealogical_tree_of...
- https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_programming_languages ,
- https://www.whoishostingthis.com/resources/programming/
- https://www.devsaran.com/blog/10-best-programming-languages-2015-you-sho... ,
- http://www.info.univ-angers.fr/~gh/hilapr/langlist/langlist.htm

6. Daniel Ford and Josh Batson, Languages of the World (Wide Web)- Research Blog (News on Google Research), http://googleresearch.blogspot.com/2011/07/languages-of-world-wide-web.html

REFERINȚE, PUNCTE DE PLECARE

1. Grigore C. Moisil, „Învățământul informaticii în Facultatea de Matematică” Raport Gr. C. Moisil, 27.01. 1973, https://www.scribd.com/doc/296395184/Raport-Informatica-Grigore-Moisil-1973
2. Marius Guran, Monografia informaticii din România, Repere istorice, Editura AGIR București, 2012, 705 pag.

2.1 A .Iorgulescu, S. Marcus, S. Rudeanu, D. Vaida (coordonatori/eds.), Grigore C. Moisil şi continuatorii săi în domeniul Informaticii Teoretice/Grigore C. Moisil and his Followers în the Field of Theoretical Computer Science, Ed. Academiei, 2007
2.2 Gh. Păun (ed.), Moisil - 110, Editura Tiparg, Pitești, 2016
2.3. M. Vlada, Grigore C. Moisil, Computer Pioneer Award and the father of Romanian Computer Science, http://c3.icvl.eu/2018/gr-c-moisil , 2018
2.4 Mihai Drăgănescu, Realizarea de calculatoare și rețele de calculatoare în România (1953-1985), http://www.atic.org.ro/ktml2/files/uploads/Draganescu.pdf , 2001

3. Svetlana Cojocaru, Acad. Gheorghe Păun, Dragoş Vaida (editori), One Hundred Romanian inTheoretical Computer Scientists, Editura Academiei Române, 2018, http://www.c3.icvl.eu/2018/rom-csc
4. Eufrosina Otlăcan, Despre naționalism și cibernetica lui Ștefan Odobleja,Curtea de la Arges , Anul IX, Nr. 5(90), Mai 2018, pag. 16-17, 2018, http://www.curteadelaarges.ro/arhiva/IX_5_90/IX_5_90.pdf
5. M. Vlada, E. Otlăcan, , Românul Ștefan Odobleja (13 oct. 1902 - 4 sept. 1978), precursor al Ciberneticii și al Inteligenței artificiale - http://www.c3.cniv.ro/?q=2018/odobleja
6. M. Vlada, Acad. Grigore C. Moisil și acad. Mircea Malița, matematicieni parteneri în “campania Moisil” de informatizare a României anilor ’60-‘70, 2018 - http://c3.cniv.ro/?q=2018/malita
7. M. Vlada, Ciclul “Istoria Informaticii românești”: Prof. I. Văduva și prof. E. Căzănescu despre acad. Gr. C. Moisil, 2018 - http://www.c3.cniv.ro/?q=2018/info-rom
8. Marin Vlada, Adrian Adăscăliței, Ştefan Odobleja: A Scientific Visionary, precursor of Cybernetics and Artificial Intelligence, Proceedings of the 12th International Conference On Virtual Learning (ICVL 2017), Ed. Universității din București, 2017
9. Marin Vlada, Adrian Adăscăliței, History of Informatics. From recursivity to the Turing universal machine and Horn clauses, Proceedings of the 12th International Conference On Virtual Learning (ICVL 2017), Ed. Universității din București, 2017
10. Marin Vlada, 2012 The Alan Turing Year – de la maşina Enigma şi testul Turing la Inteligenţa Artificială, Lucrările Cnferinței Naționale de Învățământ Virtual (CNIV 2012), Ed. Universității din București, 2012
11. Oana Lucia N. DIMITRIU, "Academicianul Grigore C. Moisil, intemeietorul şcolii de matematicieni informaticieni din Romania", Biblioteca Academiei Române, Studii și comunicări, Comitetul Român pentru Istoria si Filosofia Stiintei si Tehnicii, Volumul VII / 2014, http://studii.crifst.ro/doc/2014/2014_4_06.pdf (pdf)
12. George Georgescu, Afrodita Iorgulescu, Sergiu Rudeanu, Grigore C. Moisil (1906 - 1973) and his School in Algebraic Logic, In International Journal of Computers Communications & Control, vol. 1 no 1 (2016), http://univagora.ro/jour/index.php/ijccc/article/view/2276
13. Solomon Marcus, "Grigore C. Moisil și începuturile informaticii romanesti", Lucrările Sesiunii Știinţifice a Centrului de Calcul al Universităţii din București (1987), 20-21 februarie 1987, pp. 23-26
14. Solomon Marcus, Grigore C. Moisil: A Life Becoming a Myth, In International Journal of Computers Communications & Control, vol. 1 no 1 (2016), http://univagora.ro/jour/index.php/ijccc/article/view/2275
15. Grigore C. Moisil, "Activitatea Centrului de Calcul al Universității din București", în volumul "Grigore C. Moisil și continuatorii săi" (2007), Ed. Academiei Române, pp. 133-155
16. Viorica Moisil, "Once upon a time... Grigore Moisil" (A fost odată... Grigore Moisil), Bucharest: Curtea Veche, 2002. ISBN 973-8356-09-1
17. Ioana Moisil, The wonderful adventures of the mathematician in logic-land: From Lukasiewicz-Moisil logic to computers, Computers Communications and Control (ICCCC) (2016), 2016 6th International Conference on, 1-9, DOI: 10.1109/ICCCC.2016.7496730,https://doi.org/10.1109/ICCCC.2016.7496730
18. Gheorghe Păun, Moisil -110, In revista Curtea de la Arges, anul VII, Nr. 3 (64), martie 2016, http://www.curteadelaarges.ro/arhiva/VII_3_64/VII_3_64.pdf
19. Sergiu Rudeanu, Afrodita Iorgulescu, George Georgescu and Cătălin Ioniţă, "G. C. Moisil memorial issue", Multiple-Valued Logic 6 (2001), no. 1-2. Gordon and Breach, Yverdon, 2001. MR1817431

20. Dragoș Vaida, Informatica în România - primii ani, REVISTA DE POLITICA ŞTIINŢEI ŞI SCIENTOMETRIE – SERIE NOUĂ, Vol.4, Nr. 1/2015, pag. 29-33, http://rpss.inoe.ro/articles/informatica-in-romania-primii-ani
21. Dragoș Vaida, Gr. C. Moisil, un mod de a privi matematica și cultura, În revista Curtea de la Argeș, anul VIII, nr. 10(83), oct. 2017, http://www.curteadelaarges.ro/arhiva/VIII_10_83/VIII_10_83.pdf
22. Ion Văduva, "Douăzeci și cinci de ani de activitate a Centrului de Calcul al Universității din București", Lucrările Sesiunii Știinţifice a Centrului de Calcul al Universităţii din Bucurșţti (1987), 20-21 februarie 1987, pp.6-14
23. Ion Văduva, "Centrul de Calcul al Universității din București, creație a lui Grigore C. Moisil", în volumul postum "Grigore C. Moisil și continuatorii săi, Ed. Academiei Române” (2007), pp. 515-519
24. Ion Văduva, Centrul de Calcul al Universităţii din Bucureşti (CCUB), pionierat în Informatica din România, CNIV România, 29 SEPTEMBRIE 2014 - http://www.c3.cniv.ro/?q=2014/vaduva-ccub
25. Ion Văduva, Computing Center of the University of Bucharest, an Important Step in the History of Computer Science in Romania(2014), In Proceedings of International Conference on Virtual Learning, ICVL 2014, https://www.scribd.com/doc/243333879/Proceedings-of-ICVL-2014-ISSN-1844-...
26. Ion Văduva, History of Computer Science in Romania by Prof. Ion Văduva, In Proceedings of International Conference on Virtual Learning, ICVL 2014, http://www.c3.icvl.eu/2014/vaduva-ccub
27. Marin Vlada, Adrian Adăscăliţei, History of Informatics. From recursivity to the Turing universal machine and Horn clauses (2017), In Proceedings of International Conference on Virtual Learning, ICVL 2017, http://c3.icvl.eu/papers2017/icvl/documente/pdf/section1/section1_paper1...
28. Marin Vlada, Adrian Adăscăliţei, ROMANIAN EXPERIENCE AND DEVELOPMENT OF COURSES. SOCIETY DEVELOPMENT: VISION ON LEARNING - GRIGORE C. MOISIL, 110 YEARS AFTER BIRTH, In the 12th International Scientific Conference on eLearning and Software for Education (eLSE), 2016, ELEARNING VISION 2020!, VOL III Book Series: eLearning and Software for Education, Advanced Distributed Learning Department, "Carol I" National Defense University, (ISSN: 2066 - 026X print 2066 - 8821 online), pp. 360-367, 2016, www.elseconference.eu
29. Marin Vlada, Grigore C. Moisil – restituiri (2016), http://mvlada.blogspot.ro/2016/01/grigore-c-moisil-restituiri.html
30. Marin Vlada, 110 ani de la nașterea acad. Grigore C. Moisil, întemeietorul Informaticii din România – Restituiri (2016), http://c3.cniv.ro/?q=2016/moisil-110ani
31. Marin Vlada, Discipolii acad. Grigore C. Moisil și pionieri ai informaticii românești (2016), CNIV 2016, http://c3.icvl.eu/papers2016/cniv/documente/pdf/sectiuneaA/sectiuneaA_lu...
32. Marin Vlada, Discipolii acad. Gr. C. Moisil și pionieri ai informaticii românești (2016), http://mvlada.blogspot.ro/2016/10/discipolii-acad-gr-c-moisil-si-pionier...
33. Marin Vlada, 60 de ani de la apariția Informaticii la Universitatea din Bucureşti (2015), http://mvlada.blogspot.ro/2015/04/60-de-ani-de-la-aparitia-informaticii....
34. Marin Vlada, Informatica la Universitatea din Bucureşti: 1960-1974-2004-2014 , (2014), http://c3.cniv.ro/?q=2014/info-ub,http://mvlada.blogspot.ro/2014/04/info...
35. M. Vlada, Conferinţe la Academia Română „Începuturile Informaticii”: Gh. Păun, D. Vaida, I. Văduva, D. Farcaș, http://www.c3.cniv.ro/?q=2018/cifa-mecipt , 2018

------

36. Moldovan Grigor, Centrul de Calcul al Universității Babeș-Bolyai şi şcoala de informatică din Cluj-Napoca, 25 de ani de la infiintarea Centrului de Calcul UBB, 2010, http://www.cs.ubbcluj.ro/~moldovan/ConferintaAniv35ani.pdf
37, Simpozionul "Pionieratul informaticii romanesti", Universitatea AGORA, 2007
38. Dzițac Ioan, Spectacolul informaticii, 2018, https://www.ovidan.ro/?p=articles.details.8342


BIBLIOGRAFIE GENERALĂ

1. D. Acostachioaie, Administrarea si configurarea sistemelor Linux, Ed. Polirom, 2003
2. George Șt. Andonie, Istoria matematicii în România, vol. II, Ed. Științifică București, 1966, https://www.scribd.com/document/387489845/Gr-C-Moisil-1966
3. O. Bâsca, V. Boicescu, E. Căzănescu, M. Cherciu, G. Georgescu, Gr. C. Moisil, Gh. S. Nadiu, I. Petrescu, S. Rudeanu, C. Sicoe, L. State, Al. Teodorescu, I. Tomescu, Logique Automatique Informatique, Editions del’Académie, Bucharest, 1971
4. Tim Berners-Lee, CERN, Information Management: A Proposal, http://www.w3.org/History/1989/proposal.html
5. B. H. Boar, The Art of Strategic Planning for Information Technologies, 2nd edition, John Wiley & Sons, Inc., New York, 2001
6. Roger E. Bohn, Measuring and Managing Technological Knowledge, p.295-314 in Dale Neef a.o., Eds, The Economic Impact of knowledge, Butterworth-Heinemann, Boston, 1998
7. W. K. Bruijin, Situația și perspectivele evoluției calculatoarelor, AMC (Automatica-Metrologie-Calculatoare), nr. 13-14, Editura Tehnică, pag. 101-128,1970
8. S. Buraga, G. Ciobanu, Atelier de programare in retele de calculatoare, Ed. Polirom, 2001
9. Vannevar Bush, As We May Think, 1945, http://www.theatlantic.com/magazine/archive/1945/07/as-we-may-think/303881/
10. C. Cazacu, Jucan T., Programarea în limbajul Fortran. Calculatorul Felix C-256, Ed. Junimea, 1978
11. CCUB, Sesiunea Științifică a CCUB, Aniversare 25 de ani, 1987, https://www.scribd.com/document/385124731/Sesiunea-%C8%98tiin%C8%9Bific%...
12. Sorin Adrian Ciureanu, Sisteme de Operare, Editura Printech, 2004
13. Svetlana Cojocaru, Acad. Gheorghe Păun, Dragoş Vaida (ed.), One Hundred Romanian inTheoretical Computer Scientists, Editura Academiei Române, 2018, http://www.c3.icvl.eu/2018/rom-csc
14. V. Cristea, P. Dumitru, C. Giumale, V. Iorga, F. Moldoveanu, T. Popescu, Dicționar de Informatică, Editura Științifică și Enciclopedică, 1981
15. T. Connolly, Begg, C., Strachan, A. – Database Systems – A Practical Approach to Design, Implementation and Management, Addison Wesley Longman Limited 1995, 1998
16. Tom Davis, Practical calculation of Polygonal Areas, Pick’s Theorem, 2006 http://www.geometer.org/mathcircles/polyarea.pdf, http://www.geometer.org/mathcircles/pick.pdf
17. H. Deitel, Operating Systems 3/e, Ed. Prentice Hall, 2004
18. Oana Lucia N. Dimitriu, Academicianul Grigore C. Moisil, intemeietorul şcolii de matematicieni informaticieni din Romania, Biblioteca Academiei Române, Studii și comunicări, Comitetul Român pentru Istoria si Filosofia Stiintei si Tehnicii, Volumul VII / 2014, http://studii.crifst.ro/doc/2014/2014_4_06.pdf (pdf)
19. Mihai Drăgănescu, Realizarea de calculatoare și rețele de calculatoare în România (1953-1985), http://www.atic.org.ro/ktml2/files/uploads/Draganescu.pdf , 2001
20. Mihai Drăgănescu, De la societatea informaţională la societatea cunoaşterii, Editura Tehnică, Bucureşti, 2003, ISBN 973-31-2199-1, www.racai.ro
21. Nick Doiron, First digital computer, by country, 2016 - https://medium.com/@mapmeld/first-computer-by-country-81fa47963234
22. Gh. Dodescu, A. Vasilescu, B. Oancea- Sisteme de operare, Editura Economica, 2003
23. Pham Gia Duc (Vietnam), Istoria înființării și a dezvoltarii științei calculatoarelor în R.S.R., Rezumatul tezei de doctorat, Facultatea de Matematică-Mecanică, 1972
24. https://www.scribd.com/document/395554915/Istoria-infiin%C8%9B%C4%83rii-...
25. Daniel Ford, Josh Batson, Languages of the World (Wide Web), News on Google Research, 2011 , https://research.googleblog.com/2011/07/languages-of-world-wide-web.html
26. George Georgescu, Afrodita Iorgulescu, Sergiu Rudeanu, Grigore C. Moisil (1906 - 1973) and his School in Algebraic Logic, In International Journal of Computers Communications & Control, vol. 1 no 1 (2016), http://univagora.ro/jour/index.php/ijccc/article/view/2276
27. J. E. Goodman, O'Rourke, J., eds. , Handbook of Discrete and Computational Geometry (2nd Ed.). CRC Press, 2004.
28. Rick Graziani, IPv6 Fundamentals, Editura Cisco Press, 2012
29. Marius Guran, Monografia informaticii din România, Repere istorice, Editura AGIR București, 2012, 705 pag.
30. A .Iorgulescu, S. Marcus, S. Rudeanu, D. Vaida (coord./eds.), Grigore C. Moisil şi continuatorii săi în domeniul Informaticii Teoretice/Grigore C. Moisil and his Followers în the Field of Theoretical Computer Science, Ed. Academiei, 2007
31. M. J. Hernandez, Database design for mere mortals: a hands-on guide to relational database design, 2nd ed., Addison Wesley, 2003
32. Juraj Hromkovic, Ce este matematica și cum trebuie ea predată, Revista Curtea de la Argeş, Anul V, Nr. 8 (45), August 2014 - http://www.curteadelaarges.ro/arhiva/V_8_45/V_8_45.pdf
33. David Lane, Scalable Vector Graphics, Published February 2007; article ID 1381, http://mathdl.maa.org/mathDL/4/?pa=content&sa=viewDocument&nodeId=1381, 2007
34. Leon Livovschi, Popovici C., Georgescu H., Țăndăreanu N., Bazele informaticii, Ed. Did. și Ped. 1982
35. Eufrosina Otlăcan, Despre naționalism și cibernetica lui Ștefan Odobleja,Curtea de la Argeș , Anul IX, Nr. 5(90), Mai 2018, pag. 16-17, 2018, http://www.curteadelaarges.ro/arhiva/IX_5_90/IX_5_90.pdf
36. Solomon Marcus, Grigore C. Moisil și începuturile informaticii romanesti, Lucrările Sesiunii Știinţifice a Centrului de Calcul al Universităţii din București (1987), 20-21 februarie 1987, pp. 23-26
37. Solomon Marcus, Grigore C. Moisil: A Life Becoming a Myth, In International Journal of Computers Communications & Control, vol. 1 no 1 (2016), http://univagora.ro/jour/index.php/ijccc/article/view/2275
38. Solomon Marcus, Gramatici şi automate finite, Editura Academiei RSR, 1964 (distinsă cu Premiul „Timotei Cipariu“ al Academiei Române)
39. Robin Mansell and Uta Wehn (Editors) “Knowledge societies. Informationb technology for sustainable development”, published for and on behalf of the United Nations, Commission on Science and Technology for Development, Oxford University Press, New York, 1998.
40. Grigore C. Moisil, Activitatea Centrului de Calcul al Universității din București, AMC (Automatica-Metrologie-Calculatoare), nr. 13-14, Editura Tehnică, pag. 9-22,1970, https://www.scribd.com/document/405794652/Articole-Gr-C-Moisil-AMC-Nr-13...
41. Grigore C. Moisil, Instruirea în știința calculatoarelor - Raport al ACM Curriculum Committee on Computer Science, partea I, AMC (Automatica-Metrologie-Calculatoare), nr. 13-14, Editura Tehnică, pag. 23-40,1970
42. Grigore C. Moisil, Instruirea în știința calculatoarelor - Raport al ACM Curriculum Committee on Computer Science, partea II, AMC (Automatica-Metrologie-Calculatoare), nr. 13-14, Editura Tehnică, pag. 41-80,1970
43. Grigore C. Moisil, Contribuția românească în teoria algebrică a automatelor, AMC (Automatica-Metrologie-Calculatoare), nr. 13-14, Editura Tehnică, pag. 81-100,1970
44. Grigore C. Moisil, „Învățământul informaticii în Facultatea de Matematică” Raport Gr. C. Moisil, 27.01. 1973, https://www.scribd.com/doc/296395184/Raport-Informatica-Grigore-Moisil-1973
45. Grigore C. Moisil, Referatul privind Rolul Academiei RSR în dezvoltarea informaticii, 17-19.02.1971, https://www.scribd.com/document/398422173/Gr-C-Moisil-Referat-pentru-Aca...
46. Grigore C. Moisil, Teoria algebrică a mecanismelor automate [Algebraic theory of automatic machines], Academia Republicii Populare Romane, Editura Tehnică, Bucharest, 1959. MR0120120
47. Grigore C. Moisil, Circuite cu tranzistori [Transistor Circuits], Editura Academiei Republicii Populare Romane, Bucharest, 1961–62. OCLC 15371418
48. Grigore C. Moisil, Activitatea Centrului de Calcul al Universității din București, în volumul Grigore C. Moisil și continuatorii săi, Ed. Academiei Române, , 2007, pp. 133-155
49. Viorica Moisil, Once upon a time... Grigore Moisil (A fost odată... Grigore Moisil), Bucharest: Curtea Veche, 2002. ISBN 973-8356-09-1
50. Viorica Moisil, Gr. C. Moisil, profesor NU ca oricare altul, Editura Tehnică, 1998. Prefață de Solomon Marcus, https://www.scribd.com/document/398422052/Gr-C-Moisil-profesor-NU-ca-ori...
51. Ioana Moisil, The wonderful adventures of the mathematician in logic-land: From Lukasiewicz-Moisil logic to computers, Computers Communications and Control (ICCCC) (2016), 2016 6th International Conference on, 1-9, DOI: 10.1109/ICCCC.2016.7496730,https://doi.org/10.1109/ICCCC.2016.7496730
52. Grigor Moldovan, Scheme logice și programe FORTRAN, Universitatea din Cluj-Napoca, 1973
53. John Louis von Neumann, http://ei.cs.vt.edu/%7Ehistory/VonNeumann.html
54. John von Neumann, 1981, First draft of a report on the EDVAC. In Stern, N. From ENIAC to Univac: An Appraisal of the Eckert-Mauchly Computers. Digital Press, Bedford, Massachusetts, http://www.csupomona.edu/~hnriley/www/VonN.html
55. John von Neumann’s EDVAC Report 1945 John von Neumann’s 1945 on June 30 by Hungarian mathematician John von Neumann (1903-1957), http://www.velocityguide.com/computer-history/john-von-neumann.html, http://www.wps.com/projects/EDVAC/
56. John von Neumann, The Virtual Von Neumann Architecture and the global computer, http://meta-artificial.blogspot.com/2005/07/virtual-von-neumann-architec...
57. Stelian Niculescu, Noțiuni de informatică, Manual pentru școli profesionale, școli de maiștri, licee industriale, Editura Didactică și Pedagogică, 1971 (primul manual de informatică destinat învățământului preuniversitar)
58. J. O'Rourke, Computational Geometry in C (2nd Ed.). Cambridge University Press., 1998
59. Șt. Odobleja, Psychologie consonantiste, Paris: Publishing House Librairie Maloine
60. R. Peter, Über die mehrfache Rekursion, Math. Ann. vol. 113 (1936) pp. 489-5
61. R. Péter, Konstruktion nichtrekursiver Funktionen,Math. Ann. vol. Ill (1935) pp. 42-60
62. Gheorghe Păun, Moisil -110, In revista Curtea de la Arges, anul VII, Nr. 3 (64), martie 2016, http://www.curteadelaarges.ro/arhiva/VII_3_64/VII_3_64.pdf
63. L. Peterson, B. Davie, Rețele de calculatoare: o abordare sistemică, ALL/Teora, Ed. Morgan Kaufmann, 2001/2004
64. C. Popovici, Curs de Teoria algoritmilor. Functii recursive si masini Turing, Facultatea de Matematica , Ed. Universității din București
65. Tiberiu Popoviciu, Contribuţii ale Institutului de Calcul din Cluj la aplicarea matematicii în economie, Ses. St. Acad. RSR 1969-1970, 1971, pp. 305-320, https://ictp.acad.ro/popoviciu/
66. Dorin Mircea Popovici, L.D. Şerbănaţi, S. Morvan, Virtual Aquarium, CNIV-2004, Noi tehnologii de E-Learning, Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, Software Educaţional, Ediţia a II-a, 29-31 octombrie 2004, Editura Universităţii din Bucureşti, (Editori: I. Chiţescu, H. Georgescu, V. Preda, I. Văduva, I. Tomescu, M. Vlada, G. Pripoae) (ISBN 973-575-947-0) (http://fmi.unibuc.ro/ro/cniv_2004/), pp. 167-174, 2004
67. Dorin Mircea Popovici, Popovici, M. I., C++. Tehnologia orientată spre obiecte. Aplicaţii, Ed. Teora, Bucureşti, 2000.
68. Sergiu Rudeanu, Afrodita Iorgulescu, George Georgescu and Cătălin Ioniţă, G. C. Moisil memorial issue", Multiple-Valued Logic 6 (2001), no. 1-2. Gordon and Breach, Yverdon, 2001. MR1817431
69. S. Scheuerl, J.G., Modelling Recovery in Database Systems, School of Mathematical and Computational Sciences University of St Andrews, 1997
70. A. Silberschatz, Operating Systems Concepts.Seventh Edition, Wesley Publishing Company, 2006
71. Maureen Sprankle, Jim Hubbard, Ploblem Solving and Programming Concepts, Pearson - Prentice Hall, 2009, 8th ed.
72. Gabriel Sudan, Sudan Function, https://en.wikipedia.org/wiki/Sudan_function
73. Andrew S. Tannenbaum, Computer Networks, Editura Pearson Education, 2002
74. A. Tanenbaum, Goodman, J. R., Organizarea structurata a calculatoarelor, Ed. Byblos, 2004
75. Robert W. Taylor, In Memoriam: J. C. R. Licklider (1915-1990), Systems Research Center, Palo Alto, California , Digital Equipment Corporation, 1990
76. A. M. Turing, „On Computable Numbers, with an Application to the Entscheidungsproblem”, Proceedings of the London Mathematical Society, 1937, 2 42: 230–65
77. Dragoș Vaida, Informatica în România - primii ani, Revista de politica ştiinţei şi scientometrie – serie nouă, Vol.4, Nr. 1/2015, pag. 29-33, http://rpss.inoe.ro/articles/informatica-in-romania-primii-ani
78. Dragoș Vaida, Gr. C. Moisil, un mod de a privi matematica și cultura, În revista Curtea de la Argeș, anul VIII, nr. 10(83), oct. 2017, http://www.curteadelaarges.ro/arhiva/VIII_10_83/VIII_10_83.pdf
79. Dragoș Vaida, Ani de studiu (1952- 1957): începuturi ale structurilor algebrice (I. Alexandru Froda, Mihail Benado, Dan Barbilian - Amintiri, reflecții), Congresul al VII-lea al Matematicienilor Români, Brașov, http://fmi.unibuc.ro/revistadelogica/articole/No1Art90.pdf,
80. Dragoș Vaida, Limbaje formale și tehnici de compilare. Aplicații ale algebrelor multisortate în informatică, Centrul de multiplicare Univ. București, 1982
81. Ion Văduva, M. Lovin, M. Bogdan, D. Panaite, Limbajul SIMUB, manual de referință, Centrul de multiplicare Univ. București, 1982
82. Ion Văduva, Douăzeci și cinci de ani de activitate a Centrului de Calcul al Universității din București, Lucrările Sesiunii Știinţifice a Centrului de Calcul al Universităţii din Bucurșţti (1987), 20-21 februarie 1987, pp.6-14
83. Ion Văduva, Centrul de Calcul al Universității din București, creație a lui Grigore C. Moisil, în volumul postum "Grigore C. Moisil și continuatorii săi, Ed. Academiei Române” (2007), pp. 515-519
84. Ion Văduva, Centrul de Calcul al Universităţii din Bucureşti (CCUB), pionierat în Informatica din România, CNIV România, 29 SEPTEMBRIE 2014 - http://www.c3.cniv.ro/?q=2014/vaduva-ccub
85. Ion Văduva, Computing Center of the University of Bucharest, an Important Step in the History of Computer Science in Romania(2014), In Proceedings of International Conference on Virtual Learning, ICVL 2014, https://www.scribd.com/doc/243333879/Proceedings-of-ICVL-2014-ISSN-1844-...
86. Ion Văduva, History of Computer Science in Romania by Prof. Ion Văduva, In Proceedings of International Conference on Virtual Learning, ICVL 2014, http://www.c3.icvl.eu/2014/vaduva-ccub
87. M. Vlada, Acad. Grigore C. Moisil și acad. Mircea Malița, matematicieni parteneri în “campania Moisil” de informatizare a României anilor ’60-‘70, 2018 - http://c3.cniv.ro/?q=2018/malita
88. M. Vlada, Ciclul “Istoria Informaticii românești”: Prof. I. Văduva și prof. E. Căzănescu despre acad. Gr. C. Moisil, 2018 - http://www.c3.cniv.ro/?q=2018/info-rom
89. M. Vlada, Adrian Adăscăliței, Ştefan Odobleja: A Scientific Visionary, precursor of Cybernetics and Artificial Intelligence, Proceedings of the 12th International Conference On Virtual Learning (ICVL 2017), Ed. Universității din București, 2017
90. M. Vlada, Adrian Adăscăliței, History of Informatics. From recursivity to the Turing universal machine and Horn clauses, Proceedings of the 12th International Conference On Virtual Learning (ICVL 2017), Ed. Universității din București, 2017, http://c3.icvl.eu/papers2017/icvl/documente/pdf/section1/section1_paper1
91. M. Vlada, 2012 The Alan Turing Year – de la maşina Enigma şi testul Turing la Inteligenţa Artificială, Lucrările Cnferinței Naționale de Învățământ Virtual (CNIV 2012), Ed. Universității din București, 2012
92. M. Vlada, E. Otlăcan, , Românul Ștefan Odobleja (13 oct. 1902 - 4 sept. 1978), precursor al Ciberneticii și al Inteligenței artificiale - http://www.c3.cniv.ro/?q=2018/odobleja
93. M. Vlada, Grigore C. Moisil, Computer Pioneer Award and the father of Romanian Computer Science, http://c3.icvl.eu/2018/gr-c-moisil , 2018
94. M. Vlada, Adrian Adăscăliţei, Romanian experience and development of courses. society development: vision on learning - Grigore C. Moisil, 110 YEARS AFTER BIRTH, In the 12th International Scientific Conference on eLearning and Software for Education (eLSE), 2016, ELEARNING VISION 2020!, VOL III Book Series: eLearning and Software for Education, Advanced Distributed Learning Department, "Carol I" National Defense University, (ISSN: 2066 - 026X print 2066 - 8821 online), pp. 360-367, 2016, www.elseconference.eu
95. M. Vlada, Grigore C. Moisil – restituiri (2016), http://mvlada.blogspot.ro/2016/01/grigore-c-moisil-restituiri.html
96. M. Vlada, 110 ani de la nașterea acad. Grigore C. Moisil, întemeietorul Informaticii din România – Restituiri (2016), http://c3.cniv.ro/?q=2016/moisil-110ani
97. M. Vlada, Discipolii acad. Grigore C. Moisil și pionieri ai informaticii românești (2016), CNIV 2016, http://c3.icvl.eu/papers2016/cniv/documente/pdf/sectiuneaA/sectiuneaA_lu...
98. M. Vlada, Discipolii acad. Gr. C. Moisil și pionieri ai informaticii românești (2016), http://mvlada.blogspot.ro/2016/10/discipolii-acad-gr-c-moisil-si-pionier...
99. M. Vlada, 60 de ani de la apariția Informaticii la Universitatea din Bucureşti (2015), http://mvlada.blogspot.ro/2015/04/60-de-ani-de-la-aparitia-informaticii....
100. M. Vlada, Informatica la Universitatea din Bucureşti: 1960-1974-2004-2014 , (2014), http://c3.cniv.ro/?q=2014/info-ub,http://mvlada.blogspot.ro/2014/04/info...
101. M. Vlada, Conferinţe la Academia Română „Începuturile Informaticii”: Gh. Păun, D. Vaida, I. Văduva, D. Farcaș, http://www.c3.cniv.ro/?q=2018/cifa-mecipt , 2018
102. M. Vlada, "Fenomenul" informaticii românești - secvențe cu explicații, http://c3.cniv.ro/?q=2018/restituiri
103. M. Vlada, Romanian Informatics Pioneers, Leon Livovschi and Octavian Bâscă at the University of Bucharest, In Proceedings of the 10th International Conference on Virtual Learning (ICVL), Timisoara, October 31 2015, Bucharest University Press (ISSN 1844-8933), pp. 37-43, http://c3.icvl.eu, accessed 2017
104. M. Vlada, Informatica la Universitatea din Bucureşti, In Lucrarile celei de-a XII-a Conferinta de Invatamant Virtual, 24-25 octombrie 2014, Editura Universitatii din Bucuresti, ISSN 1842-4708, pag. 27-36, 2014, http://www.c3.cniv.ro, accessed 2017
105. M. Vlada, The Alan Turing Year, In Proceedings of the 7th International Conference on Virtual Learning (ICVL), Special edition dedicated to “2012 Alan Turing Year”, Bucharest University Press, ISSN 1844-8933), pp. 55-61
106. M. Vlada, Discipolii acad. Grigore C. Moisil și pionieri ai informaticii românești, În Lucrările celei de-a XIV-a Conferinta de Invatamant Virtual, 29 octombrie 2016, Editura Universitatii din Bucuresti, ISSN 1842-4708, p. 19-33
107. M. Vlada, Supremaţia limbajelor în domeniul procesării informaţiilor şi cunoştinţelor, Sesiunea de comunicări ştiinţifice cu participare internaţională, “Provocări la adresa securităţii şi strategiei la începutul secolului XXI”, Secţiunea E-Learning şi Software Educaţional, UNAP, 14 -15 aprilie 2005, Editura Universităţii Naţionale de Apărare, Bucureşti, pp. 165-178, 2005.
108. M. Vlada, Realitatea Virtuală (Virtual Reality), tehnologie modernă a informaticii aplicate, CNIV-2004, Noi tehnologii de E-Learning, Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, Software Educaţional, Ediţia a II-a, 29-31 octombrie 2004, Editura Universităţii din Bucureşti, 2004 (Editori: I. Chiţescu, H. Georgescu, V. Preda, I. Văduva, I. Tomescu, M. Vlada, G. Pripoae) (ISBN 973-575-947-0) (http://fmi.unibuc.ro/ro/cniv_2004/ ), pp. 11-28 (în colaborare cu M. D. Popovici), 2004
109. M. Vlada, Maple and MapleNet-integrated solutions for Web based learning in matematics, Science and Engineering, CNIV-2004, Noi tehnologii de E-Learning, Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, Software Educaţional, Ediţia a II-a, 29-31 octombrie 2004, Editura Universităţii din Bucureşti, (Editori: I. Chiţescu, H. Georgescu, V. Preda, I. Văduva, I. Tomescu, M. Vlada, G. Pripoae) (ISBN 973-575-947-0) (http://fmi.unibuc.ro/ro/cniv_2004/), pp. 121-130, 2004
110. M. Vlada, Abordarea modernă a conceptului de algoritm, CNIV-2004, Noi tehnologii de E-Learning, Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, Software Educaţional, Ediţia a II-a, 29-31 octombrie 2004, Editura Universităţii din Bucureşti, (Editori: I. Chiţescu, H. Georgescu, V. Preda, I. Văduva, I. Tomescu, M. Vlada, G. Pripoae) (ISBN 973-575-947-0) (http://fmi.unibuc.ro/ro/cniv_2004/), pp. 231-240, 2004
111. M. Vlada, Gândirea algoritmică - o filosofie modernă a matematicii şi informaticii, CNIV-2003, Noi tehnologii de E-Learning, Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, Software Educaţional, Ediţia I, 24-26 octombrie 2003, Facultatea de Matematică şi Informatică, Universitatea din Bucureşti (http://fmi.unibuc.ro/ro/cniv_2003/)
112. M. Vlada, Limbaje şi Cunoastere versus Modelare şi Procesare, CNIV-2005, Virtual Learning-Virtual Reality, Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, Software Educaţional, Ediţia a III-a, 28-30 octombrie 2005, Editura Universității din Bucureşti, 2005 (Editori: I. Chițescu, H. Georgescu, V. Preda, I. Văduva, I. Tomescu, M. Vlada, G. Pripoae) (ISBN 973-737-097-X) (http://fmi.unibuc.ro/ro/cniv_2005/) , pag. 205-212
113. M. Vlada, Tehnologiile societăţii informaţionale, CNIV-2005, Virtual Learning-Virtual Reality, Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, Software Educaţional, Software şi Management Educaţional, Ediţia a III-a, 28-30 octombrie 2005, Editura Universității din Bucureşti, 2005 (Editori: I. Chițescu, H. Georgescu, V. Preda, I. Văduva, I. Tomescu, M. Vlada, G. Pripoae) (ISBN 973-737-097-X) (http://fmi.unibuc.ro/ro/cniv_2005/), pag. 19-32
114. M. Vlada, De la teorema lui Green la geometria computaţională, CNIV-2006, Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, Software Educaţional, Ediţia a IV-a, 27-29 octombrie 2006, Editura Universităţii din Bucureşti, http://fmi.unibuc.ro/cniv/2006/, 2006
115. M. Vlada, Adrian Posea, Ioan Nistor, Călin Constantinescu, Grafică pe calculator în limbajele Pascal şi C, vol. I, II, Editura Tehnică, Bucureşti, 1992
116. M. Vlada, Matematica pentru elevi, abstractă sau utilă ?, În Lucrările celei de-a XI-a Conferință de Învățământ Virtual, Editura Universității din București, ISSN 1842-4708, 2013, pag. 107-114
117. M. Vlada, O. Istrate, Concursul „Didactica Nova” - curriculum academic inovativ, În Lucrările celei de-a XI-a Conferință de Învățământ Virtual, Editura Universității din București, ISSN 1842-4708, 2013, pag. 19-24
118. M. Vlada, Structuri şi obiecte matematice cu aplicaţii în chimie şi fizică, În Lucrările celei de-a XI-a Conferință de Învățământ Virtual, Editura Universității din București, ISSN 1842-4708, 2013, pag.102-106
119. M. Vlada, „Matematica pentru elevi, abstractă sau utilă ?”, În Lucrările celei de-a XI-a Conferință de Învățământ Virtual, Editura Universității din București, ISSN 1842-4708, 2013, pag. 107-114
120. M. Vlada, Modele neliniare. Teorie şi aplicaţii, În Lucrările celei de-a X-a Conferință de Învățământ Virtual, Editura Universității din București, CNIV 2012, ISSN 1842-4708, 2012, pag. 57-65
121. M. Vlada, Informatică aplicată. Modele de aproximare, software şi aplicaţii, Editura Universităţii din Bucureşti, print, ISBN 778-606-16-0190-5, 257 pag., 2012
122. M. Vlada, Statistică și Informatică pentru chimie medicală și farmaceutică. Concepte, metode, tehnologii, software și aplicații, Editura Universităţii din Bucureşti, ISBN 978-606-16-0940-6, 2017 (print, 395 pag.)
123. M. Vlada, New Technologies in Education and Research. Models and Methodologies, Technologies and Software Solutions, LAMBERT Academic Publishing, ISBN 978-3-8433-6391-4
124. Neal Ziring, Dictionary of Programming Languages (Dictionary and script maintained by Neal Ziring): http://cgibin.erols.com/ziring/cgi-bin/cep/cep.pl
125. John C. Whelan, Kelly Carey, SVG For Teaching 2D Graphics Standards, http://www.svgopen.org/2005/papers/TeachingGraphicsStandards/index.html, 2005
126. ARPANET, http://en.wikipedia.org/wiki/ARPANET
127. CGAL, Computational Geometry Algorithms Library, http://www.cgal.org/
128. History of computing hardware, https://en.wikipedia.org/wiki/History_of_computing_hardware
129. Timeline of computing, https://en.wikipedia.org/wiki/Timeline_of_computing_hardware_before_1950
130. Timeline of computing, https://en.wikipedia.org/wiki/Timeline_of_computing_1950%E2%80%9379
131. Timeline of computing, 1980–1989: https://en.wikipedia.org/wiki/Timeline_of_computing_1980%E2%80%9389
132. Timeline of computing, 1990–1999: https://en.wikipedia.org/wiki/Timeline_of_computing_1990%E2%80%9399
133. Timeline of computing, 2000-2009: https://en.wikipedia.org/wiki/Timeline_of_computing_2000%E2%80%9309
134. Timeline of computing, 2010-prezent: https://en.wikipedia.org/wiki/Timeline_of_computing_2010%E2%80%9319
135. Wikipedia, https://en.wikipedia.org/wiki/Timeline_of_computing_2010%E2%80%9319
136. Computer Museum USA, https://www.computerhistory.org/chmhistory/
137. Computer Museum United Kingdom, (http://www.tnmoc.org/
138. Computer Museum Japan, http://museum.ipsj.or.jp/en/about/index.html
139. Computer Museum Germany, https://www.deutsches-museum.de/en/exhibitions/communication/computers
140. Computer Museum Russia, http://www.computer-museum.ru/english
141. Internet Pioneers, http://www.ibiblio.org/pioneers/index.html
142. Genome Project, https://www.genome.gov/12011238/an-overview-of-the-human-genome-project/
143. Operating Systems, https://www.operating-system.org/betriebssystem/_english/os-liste.htm
144. Quantum Computer, http://www.nextbigfuture.com/2017/03/in-few-years-new-quantum-computers-...
145. P-Systems, http://psystems.disco.unimib.it/download/MembIntro2004.pdf
146. GNU Operating Systems: http://www.gnu.org/
147. Operating Systems Articles: http://www.articlesbase.com/