CNIV 2018

Pagini din istoria informaticii românești: Stelian Niculescu, unul din primii informaticieni români


logo%2BROINFO-2
IN CONSTRUCTIE.

BUCUREȘTI 06 IULIE 2018, CNIV România
Conf. dr. Marin Vlada, Universitatea din București
From M. Vlada, https://mvlada.blogspot.ro/

Stelian Niculescu, student al acad. Grigore C. Moisil la secția de "Mașini de calcul" – Universitatea din București, este unul din primii informaticieni români. La absolvirea facultății a fost unul dintre primii patru cercetători matematicieni angajați la Centrul de Calcul al Universității din București (CCUB), înființat de Gr. C. Moisil în februarie 1962.
Născut la 13 octombrie 1937, în comuna Stoenești, județul Olt, a absolvit școala primară (cu 3 ani întârziere, din motive medicale) și gimnaziu în satul natal, iar apoi Școala medie Nr.1 din Caracal (azi, Colegiul Național “Ioniță Assan”), în anul 1957.

  • În perioada 1957-1962 a urmat cursurile Facultății de Matematică și Fizică a Universității din București, cu durata de 5 ani, ultimii doi ani la secția de Mașini de calcul, înființată de Gr. C. Moisil, în anul 1959.
  • În perioada 1962-1970 a fost cercetator la Centrul de Calcul al Universității din București (CCUB) ce funcționa la Facultatea de Matematica. În anul 1963 CCUB a fost dotat cu calculatorul CIFA-3 - primul calculator de producție românească, special construit pentru CCUB, la Institutul de Fizică Atomică (IFA) Bucuresti. Profesorul Gr. C. Moisil dorea să demonstreze că metodele si tehnicile folosite prin utilizarea calculatoarelor electronice vor fi foarte utile în diverse domenii de activitate științifică, tehnică și economică: matematică, fizică, inginerie, chimie, muzică etc.).

Începutul activității lui Stelian Niculescu la Calcul al Universității din București (CCUB) este ilustrat de un citat al Profesorului Gr. C. Moisil, fondatorul informaticii românești:
Steian Niculescu, unul dintre primii studenți ai Secției Mașini de calcul, la absolvire a fost unul dintre primii patru cercetători matematicieni ai Centrului de calcul al Universității Bucuresti. Sunt zece ani de atunci; îmi aduc aminte de munca dusă în odăitele din Str. Negustori 9. Trebuia să descoperim o meserie nouă, să aflăm ce înseamnă “a programa la calculator”. Știam că vom avea un calculator; la IFA, calculatorul CIFA 3, care se construia pentru Centrul nostru de calcul și Maria Roceric (căsătorită Lovin), inginer, asista la construcție pentru a ști să-l întrețină și să-l repare. Matematicienii Centrului trebuia să raspundă la intrebarea: Ce trebuie să facă un matematician la un Centru de calcul ? Centrul de calcul a cautat, înca din 1963, să învețe pe alții Știinta calculatoarelor. Stelian Niculescu a predat numeroase cursuri din domenii ale Științei calculatoarelor, ultimul fiind cel pe care, în primăvera și vara 1972 l-a predat la ICI, unde s-a transferat în 1970 (anul înființării ICI) … E bine că Stelian Niculescu și-a strâns într-un volum lecțiile sale despre FORTRAN: sunt lecții lung gândite, în care e vizibil faptul că autorul are o bogată experiență de muncă la calculator.“ (extras din prefața la cartea Stelian Niculescu, “Ïnițiere în FORTRAN”, Editura Tehnică, 1972).

Anul 2016, Stelian Niculescu despre Profesorul Grigore C. Moisil (amintiri): Stelian Niculescu, “Unde, când și cum l-am cunoscut pe Gr. C. Moisil”, Revista Curtea de la Argeş , Anul VII, Nr. 4(65), pag. 18, Aprilie 2016, online http://www.curteadelaarges.ro/arhiva/VII_4_65/VII_4_65.pdf (pdf)

Unde, când şi cum l-am cunoscut pe Gr.C. Moisil de Stelian Niculescu

(text din Revista Curtea de la Argeş , Anul VII, Nr. 4(65), pag. 18, Aprilie 2016, online http://www.curteadelaarges.ro/arhiva/VII_4_65/VII_4_65.pdf )

"Înainte de a răspunde la întrebările din titlu, mă voi referi pe scurt la un interviu acordat de Profesorul Moisil în 1968, la Centrul de Calcul al Universităţii din Bucureşti, interviu la care am fost de faţă, el desfăşurându-se chiar în sala în care era instalat calculatorul IBM-360/30, expus şi destinat utilizării de noi până la sfârşitul anului, spre eventuala cumpărare de către Centrul de Calcul, cumpărare care s-a întâmplat, cu foarte mare greutate, la limită, în ultimele zile ale lui decembrie 1968. Numai şi numai eforturile deosebite ale Profesorului au făcut posibilă achiziţionarea, chiar în ultimele zile ale anului.
La interviul amintit, reporterul i-a adresat Profesorului mai multe întrebări (douăsprezece). Prima era „cum aţi devenit matematician?”, iar răspunsul Profesorului a fost următorul: „Matematician am fost întotdeauna; poate că vrei să mă întrebi CÂND, CUM şi DE CE am început să mă ocup de maşinile de calcul. Acum 37 de ani (să nu uităm, interviul datează din 1968, n.n.) am început să învăţ matematica de la început. Începutul înseamnă Logica matematică. Logica matematică, am aflat acum 19 ani, se aplică la automate, iar automatele cele mai importante, care joacă un rol major, sunt calculatoarele electronice. Iată de ce m-ai găsit astăzi aici.

Revin la amintirile mele din copilăria informaticii româneşti. După ce am absolvit Colegiul Național „Ioniţă Assan” din Caracal, în 1957, în toamna aceluiaşi an, am devenit student la Facultatea de Matematică a Universităţii din Bucureşti, Secţia Matematică. În una dintre zile, când mă îndreptam spre sala de curs, mi-a atras atenţia un anunţ din holul facultăţii, în care se spunea că în Sala 1 (parter, prima sală pe stânga) se ţin seminarii săptămânale de Teoria algebrică a mecanismelor automate, coordonate de Profesor.
Fiind atras de temă, mi-am zis să încerc să particip la seminarii, cu toate că eram dominat de o mare emoţie. Dar, mare bucurie m-a încercat când, chiar dacă eram un nou-venit, am fost primit cu blândeţe şi bucurie de Profesor. Am fost fascinat. Cu toate acestea, emoţia a sporit când, am constatat că participanţii erau profesori universitari, matematicieni, ingineri, fizicieni, ca să menţionez doar profesiile cele mai „vizibile” pentru început. Zic, pentru început, deoarece pe parcurs s-au adăugat multe alte specialităţi (nu le enumăr, ca să nu omit pe cineva, fiind vorba de participanţi din cele mai diverse domenii de activitate).

  • Fofografii document realizate în anul 1968 (arhiva personală Stelian Niculescu), în sala calculatorului IBM 360/30 din Str. Ștefan Furtună, Bucuresti. Pe acest calculator și-au rulat programele multe generații de studenți de la Facultatea de Matematică, Universitatea din București. Acesta a fost înlocuit cu calculatorul românesc FELIX C 256 și cu mini-calculatorul CORAL (asemănător mini-calculatorului american PDP).



Pe parcursul participării la seminarii, dar mai ales în anii pe care i-am petrecut sub „tutela” Profesorului, de atunci (din 1957) şi până în 1973, aveam să constat că acesta era stilul dumnealui, cuceritor, în ceea ce priveşte atragerea tinerilor către ştiinţă (în cazul de faţă, Ştiinţa calculatoarelor). Figura de deasupra este o mărturie. În ea apar DIMA-surile, discuri de memorie externă folosite pe atunci (ca volum, de departe surclasate de stick-urile de memorie de astăzi). În dreapta Profesorului este subsemnatul, apoi Petre Preoteasa, Nicu Popovici, Constantin P. Popovici, Maria Roceric (Lovin), Matei Bogdan.

Pe lângă subiectele de Teoria algebrică a mecanismelor automate, se dezbăteau subiecte privind Ştiinţa calculatoarelor, având în vedere atât cercetările din România, cât şi cele din plan internaţional. În ceea ce priveşte realizările interne, mă voi referi numai la cele de la Institutul de Fizică Atomică, unde a fost proiectat şi realizat primul calculator electronic din ţara noastră, CIFA-1 (Calculator al Institutului de Fizică Atomică); i-au urmat şi altele, menţionez doar calculatorul CIFA-3, cu care a fost dotat, în 1963, Centrul de Calcul al Universităţii.
Merită subliniat că, din grupul ţărilor socialiste (exceptând URSS), România a fost prima care a proiectat şi realizat cu forţe proprii un calculator electronic.
Un loc aparte în cadrul seminariilor era rezervat expunerilor legate de construirea acestui prim calculator românesc, CIFA-1, proiect realizat de inginerul Victor Toma şi colectivul lui de la IFA. Una dintre motivările acestor expuneri (pe parcursul mai multor săptămâni) a fost aceea că Profesorul Moisil urma să prezinte proiectul logic al acestui calculator la Colocviul Internaţional de Matematică, organizat la Dresda, în 1965.

Proiectul s-a bucurat de un larg interes, atât în cadrul Colocviului, cât şi în plan internaţional (a se vedea G. R. Stibitz: „Victor Toma: CIFA-1”, Math. Review, June, 1958, pag. 698).
Conform unei statistici publicate de cunoscutul profesor rus M.A. Gavrilov, ţara noastră era situată pe locul trei în lume (după URSS şi SUA), având în vedere numărul de lucrări, dar şi calitatea acestora. Meritul principal este al Profesorului, prin lucrările sale fundamentale, precum şi al şcolii de Teoria algebrică a mecanismelor automate, creată de dumnealui (a se vedea Revista A.C.M., numerele 13,14, Editura Tehnică, Bucureşti, 1970).

Trebuie să menţionăm că începuturile preocupărilor de acest gen datează din 1949, când Profesorul a aflat, de la inginerul Leon Livovschi (ulterior profesor), unul dintre primii colaboratori ai săi, că algebrele Boole sunt utilizate de V.I. Sestacov şi de M.A. Gavrilov în studiul automatelor cu contacte şi relee. Participarea mai vizibilă a mea la seminarii s-a manifestat începând din 1959, când eram în anul III de studii. La sfârşitul anului se făceau opţiuni pentru secţiile de specialitate, cea de Maşini de calcul (prima secţie de acest tip din ţară) fiind printre cele mai solicitate. Peste jumătate dintre colegii de la Secţia de matematică au optat pentru Maşini de calcul, tinerii întâmpinând cu entuziasm noul, atunci ca şi acum.
Trebuie subliniat meritul Profesorului în înfiinţarea unei astfel de secţii la Facultatea de Matematică, luptele duse fiind grele. Ele au continuat până s-a reuşit înfiinţarea Centrului de Calcul al Universităţii din Bucureşti, în 1962.

După absolvirea facultăţii, chiar în 1962 (coordonatorul meu la lucrarea de diplomă a fost Profesorul Moisil), am fost repartizat (împreună cu alţi trei colegi) la Catedra de Algebră a Facultăţii de Matematică, condusă de Profesorul Moisil. Astfel s-a conturat prima formă a Centrului de Calcul al Universităţii din Bucureşti.
Echipa de start a fost constituită din profesorii Paul Constantinescu şi Constantin Popovici (pe atunci conferenţiari), patru absolvenţi ai Secţiei Maşini de calcul, Anca Alexandrescu, Constantina Lulea, Stelian Niculescu şi Alexandru Teodorescu, încadraţi ca programatori, dar având şi sarcini didactice, plus doi ingineri electronişti, Maria Roceric şi Ion Filotti." (Aprilie 2016)


Cărți publicate de Stelian Niculescu

  1. Stelian Niculescu, Noțiuni de informatică, Manual pentru școli profesionale, școli de maiștri, licee industriale, Editura Didactică și Pedagogică, 1971 (primul manual de informatică destinat învățământului preuniversitar).
  2. Stelian Niculescu, Inițiere în FORTRAN, Editura Tehnică, 1972.
  3. Stelian Niculescu, Ileana Trandafir, Programarea la calculatoare electronice – COBOL, Manual pentru Licee economice, Editura Didactică și Pedagogică,1974.
  4. Stelian Niculescu, Noțiuni de prelucrare automata a datelor, Editura Didactică și Pedagogică, 1975.
  5. Stelian Niculescu, Ioana Moisil, Mihai Radu, Dumitrescu, Limbaje de programare, Editura Didactică și Pedagogică, Manual pentru licee industriale anul II, școli postliceale, 1977.
  6. N. Nediță, Stelian Niculescu, C. Zidaroiu, Tematici aplicate în tehnica de calcul, Editura Didactică și Pedagogică, Manual pentru Licee de informatică, clasa a XI-a, 1977.
  7. N. Nediță, Stelian Niculescu, C. Zidaroiu, Tematici aplicate în tehnica de calcul, Editura Didactică și Pedagogică, Manual pentru Licee de informatică, clasa a XII-a, 1977.
  8. Stelian Niculescu, Mihai Radu Dumitrescu, Algoritmi și metode de reprezentare, Editura Didactică și Pedagogică, Manual clasa a-IX-a, 1978.
  9. M. Jitaru, St. Niculescu, C. Macarie, Indrumator de limbaje de programare (16 Limbade de programare), Editura Tehnică, 1978.
  10. Stelian Niculescu, Algoritmi, Editura Tehnică ,1979.
  11. Stelian Niculescu, FORTRAN – Inițiere în programarea structurată, Editura Tehnică,1979.
  12. Stelian Niculescu, Dan Petre Golesteanu, Macroprocesoare și Limbaje extensibile, Editura Științifică și Enciclopedică, 1982.
  13. Marin Nicolae, Stelian Niculescu, Programare în mod text – Turbo – C, Editura Tehnică, 1995.
  14. Stelian Niculescu, Sorin Eftene, Programarea calculatoarelor, Editura Didactică și Pedagogică, Manual pentru Licee de informatică, clasa a X-a, 1997.
  15. Stelian Niculescu,Rodica Pintea, Tehnologia informației, Editura Didactica și Pedagogică, Manual pentru clasa IX-a, 1999.
  16. Stelian Niculescu, Emanuela Cerchez, Dana Lica, Marinel Șerban, Dorin Manz, Doru Popescu Anastasiu, Anca Voicu și Emil Onea, Bacalaureat și atestat, Editura L&S, 1999.
  17. Stelian Niculescu, Lucian Butnaru, Vasile Butnaru, Informatică, Manual clasa a IX-a, Editura Didactică și Pedagogică, 1999.
  18. Stelian Niculescu, Vasile Butnaru, Marius Vlad, Manual clasa a X-a, Editura TEORA, 2000.

Anul 2018, 6 Iulie. La Casa universitarilor, Stelian Niculescu cu Marin Vlada, lucrând la "Informatica în Romania". Proiectul ROINFO dedicat Centenarului Marii Uniri: "Istoria informaticii românesti " (vol 1 (Istorie) 2018, vol. 2 (Informaticieni români, CV-uri) 2019) - http://c3.cniv.ro/?q=2018/ro-info