CNIV 2019

70 de ani de la înființarea Institutului de Fizică Atomică (IFA) de la Magurele, perioada 1955-1957


BUCUREȘTI 11 IUNIE 2019, CNIV România
Conf. dr. Marin Vlada, Universitatea din București

Referință la această pagină (utilizarea de text sau imagine se va face cu citarea referinței): M. Vlada, 70 de ani de la înființarea Institutului de Fizică Atomică (IFA) de la Magurele, perioada 1955-1957, http://c3.cniv.ro/?q=2019/ifa-70 , accesat 2019


70 de ani de IFA, unde s-a construit primul calculator românesc CIFA 1

Motto: ”Ştiinţa evoluează aşa repede şi aduce aşa de mari variaţii în posibilităţile vieţii încât, dacă o ţară nu cultivă ştiinţa cu maximum de efort, ea îşi va înceta dialogul cu alte ţări.” acad. Horia Hulubei (1896-1972), fondatorul Institutului de Fizică al Academiei (1949), devenit ulterior Institutului de Fizică Atomică (IFA), anul 1956.

Recent, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică si Inginerie Nucleară "Horia Hulubei" (IFIN-HH) și revista Curierul de Fizică (CdF nr. 84/2019) au marcat sarbătorirea a
70 de ani de la înființarea Institutului de Fizică Atomică (IFA) [1, 2, 3].

Horia Hulubei, fondatorul IFA

"În plină glorie ştiinţifică, fiind în Franţa, Horia Hulubei a decis să revină acasă, ca să contribuie direct la crearea învăţământul universitar de fizică şi a Institutului de Fizică Atomică. Nu numai că IFA a luat fiinţă la iniţiativa domniei sale, dorind ca institutul...”să fie un institut de fizică pentru românii mei...”, dar dumnealui a reuşit apoi să atragă alături de Dânsul, sub conducerea lui, cele mai remarcabile valori intelectuale din domeniu. Aşadar IFA a beneficiat de la începuturile ei de conducerea directă a marilor “boieri” ai ştiinţei Horia Hulubei, Şerban Ţiţeica şi Ion Agârbiceanu, urmaţi mai apoi de Ioan Ursu şi secondaţi la conducerea sectorului tehnic de oameni de acelaşi calibru, prin Tudor Tănăsescu, urmat de Florin Ciorăscu" [4].

Victor Toma, inginerul ce a construit primul calculator românesc CIFA 1

"Ideea unui calculator a crescut treptat, cu sprijinul Institutului de Fizică Atomică (IFA); nu a fost nimic dintr-o dată. Iată de ce: IFA avea nevoie de tehnică digitală pentru măsurarea radioactivităţii la unităţile mari: betatron, reactor şi alte unităţi. Aşa că, în consecinţă, profesorul Hulubei, care era directorul Institutului de Fizică Atomică, a înfiinţat un laborator de electronică, pentru că pe atunci nu se gândea nimeni la calculatoare. Noi am început acolo să producem aparatură de măsură pentru diverse ateliere IFA, aparatură competitivă, la concurenţă cu ce se producea în străinătate. Aparatele de măsură la care am lucrat în acea perioadă, cu utilizare în activitatea de cercetare nucleară, aveau numărător electronic cu precizie de 10 microsecunde şi frecvenţă de până la 100Khz. Unele au fost brevetate şi premiate, fiind anunţate la vremea aceea de revistele academice din România şi URSS. Tot atunci a apărut revista de Electronică, o revistă care a promovat rezultatele cercetărilor noastre, constituind un puternic imbold pentru noi" V. Toma [5].

Informatica în România a început la Institutul de Fizicã Atomicã (IFA)– Laboratorul de maşini electronice de calcul

Prof. dr. Dragoș Vaida, Universitatea din București

"Informatica, în sensul inițial de muncă esențial legată de folosirea unui calculator, a început în România, la Laboratorul de mașini electronice de calcul (LME) de la Institutul de Fizică Atomică al Academiei (IFA), în anii 1955-1957. Aproape concomitent, domeniul s-a dezvoltatla Universitatea din București (UB), Facultatea de Matematică și Fizică. Au conlucrat la acest debut medii academice diferite, s-au pus în valoare legături între diferite domenii de mare interes știinţific, reprezentate de academicienii Horia Hulubei şi Grigore C. Moisil. Pentru ştiinţa de la noi,modelul IFA a fost un prim exemplu de interdisciplinaritate.Din vara lui 1957, imediat după repartiţii, autorul articolului de faţă şi alţi tineri colegi, am început să lucrăm împreună la Măgurele, matematicieni şi ingineri, şef de laborator LMEC ing.Victor Toma, director general IFA acad. Horia Hulubei.
Între 22 și 27 noiembrie 1955 a avut loc un Simpozion internațional asupra tehnicii de calcul la Dresda, la care Gr. C. Moisil a prezentat comunicarea ing. V. Toma (1922, Leova,județul Cahul, Republica Moldova – 2008), ulterior dr. ing. și membru de onoare (1993) al Academiei Române, despre Proiectul logic al calculatorului electronic, pe care îl concepea [14] . Comunicarea din 1957 [15] este prima lucrare originală privind calculatoarele apărută în România (prima citare în [18]).
Meritul istoric al acad. Victor Toma la IFA a fost acela că a proiectat și pus în funcţiune calculatorul CIFA-1, primul calculator electronic din Europa de Est, cu excepţia URSS și Poloniei (?)[15]. Proiectarea și realizarea calculatoarelor din seria CIFA au constituit un program de cercetare de pionierat realizat cu o echipă de matematicieni și de ingineri, program susţinut de acad. H. Hulubei care era cunoscut pe plan internațional, avea autoritate în ţară și putea promova un proiect care la început părea puțin fantezist și nu era pe linia considerațiilor ideologice restrictive din epocă.
În 12 iulie 1957 am început să lucrez la LME, iar în toamnă au mai fost repartizaţi Ion Zamfirescu şi regretatul Nicolae Moldovan". Articolul complet în  [2].

70 de ani de la înființarea Institutului de Fizică al Academiei [6]

În luna iunie 1949, Prezidiul Academiei a aprobat regulamentul de organizare şi funcţionare al institutului şi l-a numit la conducerea instituției pe profesorul Horia Hulubei (1896-1972). Inițial, Institutul a avut un mic sediu pe strada Mihail Eminescu din București. În 1952, a fost luată decizia mutării Institutului pe moșia lui Ioan Oteteleșanu de la Măgurele, lăsată de acesta prin testament Academiei Române. În imagine, Procesul verbal numărul 32 de la ședința din 27 mai 1949 a Academiei Republicii Populare Române (Sursa: Institutul de Fizică Atomică)
În 1956, Institutul de Fizică al Academiei a fost reorganizat și împărțit în două instituții: Institutul de Fizică Atomică (IFA), cu sediul la Măgurele, care a rămas în continuare sub conducerea academicianului Horia Hulubei, respectiv Institutul de Fizică, cu sediul în Bucureşti, aflat sub conducerea academicianului Eugen Bădărău (1887- 1975).

În 1977, IFA s-a desființat, pe structura instituției fiind constituit Institutul de Fizică şi Inginerie Nucleară (IFIN).
Institutul de Fizică Atomică a fost reînființat în 1990. De-a lungul deceniilor de activitate, IFA a devenit un centru de cercetare unic în România. Aici au fost obținute rezultate importante, de valoare internaţională. Aici a fost construit primul reactor nuclear românesc, VVRS, realizat în 1957, în colaborare cu URSS, primele calculatoare electronice româneşti CIFA-1 şi CIFA-2, construite de inginerul Victor Toma (1956), primul laser românesc (1961), proiectat de fizicianul Ion I. Agârbiceanu, fiul prozatorului Ion Agârbiceanu.

În anii ‘70-’80 ai secolului trecut, la Măgurele au fost obținute alte succese importante ale cercetării românești: acceleratorul Tandem, Centrul de Producţie Radiochimică, Staţia de Tratare a Deşeurilor Radioactive, Laserul de mare putere, Spectroscopia RES, Microscopie electronică etc.

În ultimii ani, în cadrul proiectului european ESFRI (European Strategy Forum on Research Infrastructures), la Măgurele a fost construit cel mai puternic laser din lume, Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI-NP).

Referințe
1.IFIN-HH, http://www.nipne.ro/docs/70_ani_Institutul_de_Fizica.pdf
2.CdF, http://curieruldefizica.nipne.ro/docs/CdF_84.pdf
3.IFA, http://www.ifa-mg.ro/
4.Gheorghe Pascovici, Pagini de istorie trăită; şcoala românească de electronică nucleară la IFA, CdF, Nr. 84, 2019, http://curieruldefizica.nipne.ro/docs/CdF_84.pdf
5. SAS, http://www.sas-sibiu.ro/fisiere/victor%20toma.htm
6. Historia, 70 de ani de la înființarea Institutului de Fizică al Academiei, https://www.historia.ro/sectiune/actualitate/articol/70-de-ani-de-la-infiintarea-institutului-de-fizica